Recunoștința, leacul izolării
Zilele acestea auzim peste tot oameni dezbătând cu ardoare subiectul cel mai prezent în societate, pandemia, posibilul ei final prin vaccin sau teama că vaccinându-ne riscăm mai mult. Astfel, temerile cresc permanent, oamenii sunt într-o umbră nefinită a fricii.
Această boală ce a cuprins lumea, deși nu este foarte evidentă la o primă vedere, prin siluirea în diverse forme a trupului, are în comun cu suferința celor 10 leproși din evanghelia duminicii ce a trecut contagiozitatea extremă, precum și soluția tristă a depărtării de cei sănătoși.
Evident că depărtarea de cei dragi ai noștri, asumată responsabil sau impusă, chinul on-line al școlarilor care se străduiesc să învețe primele slove sau să își definitiveze anii de studiu, imposibilitatea de a ne mișca absolut liber, de a ne plimba în țară sau în afara granițelor spre cei pe care îi purtăm în inimă, ne neliniștesc permanent, ne fac să ne dorim o minune de la Dumnezeu...
În imaginea evanghelică a vindecării celor 10 leproși, Mântuitorul Hristos Se supune prevederilor Legii și îi trimite pe bolnavi, cărora nici nu le spune că sunt vindecați, să se arate preoților. Leproșii nu ezită, fac ascultare, se încred, se smeresc și primesc vindecarea pe cale.
Până la momentul vindecării, un alt detaliu poate fi racordat la timpul prezent. Samarinenii și iudeii, sănătoși fiind, nu reușeau să se înțeleagă, se dușmăneau. Leproși fiind, stăteau împreună, se înțelegeau. Lumea de astăzi nu reușește, din păcate, nici în vreme de boală să se unească. Posibila stare de sănătate ce stă să vină printr-o soluție a științei medicale divizează societatea în pro și contra vaccin.
La începuturile pandemiei nu puteam să înțelegem cum știința medicală atât de avansată e îngenuncheată de un duh de neputință ce se arăta a cuprinde lumea. Astăzi, lumea medicală, după eforturi poate neștiute de noi toți, vine să ne arate brațele deschise ale lui Dumnezeu Care lucrează în istorie prin mâinile oamenilor smeriți, înțelepți și jertfitori.
Îndrăznesc a trage un smerit semnal de alarmă că ne grăbim să sfătuim, să ne facem învăţători şi chiar să formulăm convenţii și adevăruri de netrecut. Nu mai păstrăm minima curățenie a cuvintelor, aruncate în grabă, superficial, în mediul on-line, unde responsabilitatea este ascunsă în spatele măștilor atent create, uneori.
Astfel, cel care se crede drept și atotștiutor se închide sufocant în propriile limite, depărtându-se de aflarea adevărului venit din surse veridice sau de la oameni-specialiști care poartă în spate ani de trudă, ore, zile și săptămâni de nesomn. Din păcate, avem de multe ori impresia că, dacă am văzut coperta unei cărți, suntem egali cu cel care a scris cartea, doar pentru că autorul vorbește puțin.
Mulți ochi (credincioși și necredincioși) sunt în aceste clipe ațintiți către Biserică sau către atitudinea ei față de vaccin. Credința și știința nu se exclud, nu s-au exclus niciodată și astfel preotul nu exclude medicul și nici medicul preotul. Să nu uităm ceata sfinților-doctori pomeniți atât de des în rugăciunile și rânduielile bisericești. Să nu uităm că doctorii în brațele cărora ne-am lăsat până acum sunt cei care se luptă ca pe front cu boala și ne doresc din toată inima binele.
Biserica, luând act de totalitatea nevoilor pe care le ridică și le suscită societatea contemporană și traiul lumesc al omului, răspunde cu aceleași acte mântuitoare și vindecătoare pe care le-a primit de la Hristos Domnul, cu aceeași compasiune și bunăvoință. Orice păstor, oricât de harismatic ar fi, nu poate hotărî în locul nici unui fiu duhovnicesc, dar poate oferi informații corecte pe care le deține, poate da propria sa mărturie.
Cancelaria Sfântului Sinod a transmis către toate eparhiile din țară broșura informativă Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură, un ghid prezentat într-o formă concisă, pe care un preot, un enoriaș îl pot folosi pentru a se informa corect despre ce înseamnă vaccinul și vaccinarea. Broșura clarifică în 18 pagini aspecte medicale legate de vaccinarea împotriva COVID-19. Cu un minim efort ne putem clarifica și hotărî ce e mai bine pentru noi și pentru cei din jurul nostru.
Indiferent de alegerea fiecăruia, cred totuși că efortul deosebit al cercetătorilor și al medicilor merită, cel puțin până în acest ceas, întoarcerea către ei cu reverență, cu recunoștință pentru jertfa și darul lor.