Riscurile şi beneficiile învăţării pe module

Pentru al doilea an şcolar consecutiv, procesul instructiv‑educativ a fost organizat pe module de învăţare de 6-8 săptămâni, cu cinci vacanţe între ele. La solicitarea Ministerului Educației, specialiştii în cercetare au realizat un studiu care și‑a propus să analizeze modul în care elevii, părinții, profesorii și directorii unităților de învățământ se raportează la organizarea pe cele cinci intervale de cursuri/module a anului școlar.

Cercetarea s‑a desfăşurat între 17 şi 31 octombrie, utilizându‑se metoda anchetei pe bază de chestionar online la care au răspuns „actorii educaționali din 892 de unități de învățământ (248 de școli primare, 487 de școli gimnaziale, 144 de licee, 13 școli profesionale), respectiv 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți și 6.840 de profesori”.

Doar 61% dintre elevi au spus că preferă organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar, iar aproximativ 70% dintre ei doresc ca anul școlar viitor să fie organizat în continuare pe module. „Organizarea pe intervale de cursuri a anului școlar este percepută de majoritatea elevilor ca având numeroase beneficii, printre care mai buna gestionare a efortului din perioadele de școală (pentru 82% dintre elevi), mai mult timp liber (72%), reducerea presiunii aferente evaluărilor (61%), reducerea stresului legat de obținerea notelor (46%), respectarea ritmului propriu de învățare (60%), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme/subiecte de studiu (54%)”, se arată într‑un comunicat al Ministerului Educaţiei.

În schimb, părinţii au o părere diferită: 50% dintre părinții respondenți cred că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor, în timp ce doar 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci module, cu medii calculate la final de an.

Actuala structură a anului şcolar, organizată pe cinci module de învăţare, este susţinută de doar 45% dintre profesori, în timp ce 25% consideră că „este o măsură bună, dar care are nevoie de unele îmbunătățiri”. Totuşi, 80% dintre profesori au susţinut că anul şcolar structurat pe module a adus şi unele beneficii, precum „reducerea presiunilor care se resimțeau mai ales în privința încheierii mediilor semestriale”. Tot la capitolul beneficii, aproximativ 60% dintre directori au subliniat o creştere a nivelului stării de bine a elevilor.

Cea mai mare dificultate resimțită de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza fragmentărilor timpului școlar, în timp ce peste o treime dintre directori au constatat „o scădere a calității practicilor de evaluare, notare și încheiere a mediilor”. „Astfel, cel mai critic aspect influențat de schimbarea structurii școlare rămâne evaluarea”, concluzionează ministerul.