Rolul alimentaţiei în prevenirea gutei

Guta este una dintre cele mai des întâlnite tulburări metabolice, care constă din depunerea de cristale de acid uric în diverse ţesuturi ale organismului, dintre care cele mai afectate sunt articulaţiile. Afectarea articulară (sau artrita gutoasă) se manifestă prin atacuri dureroase repetate, apărute brusc, de obicei la nivelul degetului mare de la picior, putând afecta însă şi alte articulaţii. Degetul este inflamat, roşu, fierbinte, umflat şi extrem de dureros. Fără tratament, un atac de gută poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

Cei mai predispuşi la a dezvolta gută sunt bărbaţii (femeile mai ales după menopauză), persoanele obeze, cele cu hipertensiune arterială sau cu diabet zaharat. De asemenea, consumul cronic de alcool în cantitate mare sau de fructe de mare, somon, sardine, hering, ficat, creier, carne de porc, de vită, de miel reprezintă factori de risc pentru apariţia hiperuricemiei şi a gutei. Există o serie de medicamente care pot afecta metabolismul acidului uric, în special capacitatea organismului de a-l elimina. Dintre acestea fac parte Aspirina şi diureticele. În timpul atacului de gută, este indicat tratamentul medicamentos, care limitează durata şi severitatea episodului. Se folosesc cu preponderenţă medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (şi mai rar steroidiene) şi Colchicina. După tratarea unui prim episod de artrită gutoasă, este foarte importantă prevenirea apariţiei altor atacuri, întrucât, repetate, acestea pot duce la distrugerea articulaţiilor şi chiar la afectarea funcţiei renale. Deşi există un tratament medicamentos ce poate fi folosit în acest scop (Allopurinolul - necesar a fi continuat pentru tot restul vieţii), schimbarea stilului de viaţă şi a modului de alimentaţie joacă un rol major în controlul pe termen lung al nivelurilor de acid uric şi implicit în scăderea riscului de recidivă a gutei. Printre cele mai importante măsuri de prevenţie se numără menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale, iar la persoanele obeze se recomandă scăderea în greutate. Nu se recomandă, totuşi, metodele de slăbire prea rapide sau prin înfometare, deoarece acestea au efectul invers celui aşteptat, crescând de fapt nivelul de acid uric din sânge. Exerciţiul fizic regulat alături de o alimentaţie raţională sunt metode foarte eficiente de a menţine o greutate corporală sănătoasă. Dieta bolnavilor de gută În ceea ce priveşte dieta, trebuie limitat consumul de băuturi alcoolice, în special de bere. Este, însă, necesar un consum crescut de lichide (2-3 litri pe zi), atât în scopul prevenirii gutei, cât şi al formării pietrelor la rinichi, complicaţie posibilă în evoluţia acestei boli. De asemenea, trebuie limitat consumul de carne (de porc, de viţel, mezeluri, pateuri etc). Persoanele predispuse la atacuri de gută ar trebui să consume 1-3 porţii de carne (80-120 g) pe săptămână, în principal carne de pasăre (fără piele) şi peşte slab. Este de preferat ca modul de preparare al cărnii să fie prin fierbere, iar apa în care a fost fiartă carnea să nu fie consumat. Dintre legume, sunt interzise fasolea boabe, lintea, mazărea, spanacul, ciupercile, sparanghelul, varza, conopida, sfecla roşie, castraveţii, ţelina. Fructele care trebuie evitate sunt: cele oleaginoase (nuci, alune, migdale, arahide), smochinele uscate, afinele, măceşele. Tot cu moderaţie ar trebuie consumate şi smântâna, untul gras şi ouăle, precum şi cafeaua, ciocolata şi cacao. Pot fi consumate fără restricţie legumele verzi, fructele crude şi sucurile de fructe, cerealele, lactatele degresate, pâinea albă, făinoasele, ceaiurile de plante. În concluzie, reamintim că guta este o boală des întâlnită în populaţie, cu potenţial de evoluţie grav prin distrugerea în timp a articulaţiilor şi afectarea funcţiei renale, dar care poate fi ţinută eficient sub control prin schimbarea stilului de viaţă şi o alimentaţie adecvată.