România intră pe autostradă

Infrastructura modernă a României începe să prindă contur, lucrările avansând la cea de-a treia autostradă pe care România o va avea în perioada următoare. Primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, între Turda şi Gilău, în apropiere de Cluj, au fost daţi în folosinţă marţi, 1 decembrie, până la finalizarea Autostrăzii, ce va avea 415 kilometri, tronsonul din Cluj urmând să funcţioneze ca o centură ocolitoare a Clujului.

Autostrada Transilvania va avea 415 kilometri, între localităţile Braşov şi Borş, şi o lăţime a platformei de 26 de metri. Peste 55 de kilometri din lungimea totală sunt prevăzuţi pentru poduri şi viaducte, proiectul fiind împărţit în opt tronsoane. Autostrada va avea 58 de pasaje rutiere, 94 de pasarele şi 16 noduri rutiere. Termenul de punere în funcţiune este 2013-2014. Cea mai scumpă porţiune din Autostrada Transilvania, conform estimărilor făcute, este tronsonul de 189 km dintre Câmpia Turzii şi Borş, al cărei costuri sunt estimate la 2,5 miliarde de euro, în total autostrada urmând să coste peste cinci miliarde de euro. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, Guvernul României mai are o datorie de circa 100 de milioane de euro către constructorul Autostrăzii Transilvania, compania americană Bechtel, sumele restante urmând să fie achitate în luna ianuarie 2010. Anul viitor, vor trebui continuate lucrările la Autostrada Transilvania care să lege tronsonul 3C din judeţul Bihor de nodul rutier din Gilău, judeţul Cluj, şi lucrările spre Târgu Mureş, pentru a putea lega, ulterior, oraşul Târgu Mureş de graniţa cu Ungaria. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au precizat că va fi aplicată o taxă pe Autostrada Transilvania, dar numai după ce aceasta va fi finalizată în întregime, de la Braşov la Borş. De asemenea, au mai spus că anul viitor pe Autostrada Transilvania pot să fie finalizaţi 48 de kilometri, „12 de la Câmpia-Turzii la Turda, iar 36 de kilometri pe tronsonul 3C“. În plus, alte lucrări care ar trebui finalizate sunt 60 de kilometri ai Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, precum şi centura Sibiului, care ar trebui inauguraţi luna aceasta. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au mai spus că în perioada următoare vor avea loc o serie de discuţii cu cei care construiesc Autostrada A3 Braşov-Borş, pentru a găsi şi alte soluţii de finanţare a lucrărilor decât bugetul de stat. Cinci autostrăzi vor brăzda teritoriul României Potrivit proiectelor existente până în momentul de faţă, în România vor exista cinci autostrăzi, la trei dintre ele lucrându-se în momentul de faţă, iar restul fiind în diferite stadii de proiectare. Autostrada A1 va lega localităţile Nădlac-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu-Piteşti şi Bucureşti, urmând să aibă în total 620 de kilometri, o parte dintre ei fiind daţi deja în folosinţă. Ea este deocamdată în construcţie, finalizarea lucrărilor fiind estimate pentru anul 2014. În momentul de faţă se circulă pe Segmentul Piteşti-Bucureşti, mai fiind în construcţie centura ocolitoare a oraşului Sibiu, centura Piteştiului fiind finalizată şi a mai fost alocată finanţare pentru centurile oraşelor Arad, Timişoara şi Deva. Autostrada A2 va lega localităţile Bucureşti de Constanţa. Are o lungime de 225 de kilometri, fiind finalizată în proporţie de 70%. Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, sectoarele de drum Drajna-Feteşti, Feteşti-Cernavodă; Cernavodă-Constanţa şi centura Constanţa vor fi finalizate anul viitor. Autostrada A3 Transilvania va lega localităţile Borş-Oradea-Zalău-Cluj-Napoca-Târgu Mureş-Sighişoara-Braşov-Ploieşti şi Bucureşti, fiind considerat cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din Europa. Lucrările au început în iulie 2004, zilele trecute fiind inauguraţi primii 42 de kilometri ai acesteia. Autostrada A4 va face legătura între oraşele Târgu Mureş-Ditrău-Poiana Largului-Târgu Neamţ-Săbăoani-Târgu Frumos şi Iaşi şi va avea aproximativ 300 de kilometri. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în vara 2010, urmând ca până la sfârşitul anului următor să fie organizată licitaţia de execuţia, iar din 2011 să fie demarate lucrările la viitoarea autostradă, pe un sens, pentru a crea astfel o circulaţie fluentă şi, totodată, pentru a se lega în cât mai scurt timp de Autostrada Transilvania, adică în 2012-2013. Autostrada va porni din apropiere de Târgu Mureş, va trece prin judeţul Harghita, pe la Ditrău, va continua în judeţul Neamţ pe la Poiana Largului şi Târgu Neamţ, după care va ajunge în judeţul Iaşi pe la Paşcani, Târgu Frumos şi Sculeni, localitate aflată la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada A5 va face legătura între localităţile Albiţa-Focşani-Ploieşti şi va avea 135 de kilometri. Deocamdată este doar la stadiul de iniţiativă, ea urmând să fie finalizată până în 2016. Taxe de autostradă în Europa În prezent nu se percep taxe pentru a folosi autostrăzile din România. Totuşi, toate maşinile care folosesc Autostrăzile (A) şi Drumurile Naţionale (DN) din România trebuie să deţină rovignetă, o taxă de drum ce poate fi cumpărată de la staţiile de alimentare cu carburanţi. În schimb, în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene se plăteşte o taxă pentru circulaţia pe autostradă, aceasta variind în funcţie de ţară şi de distanţa parcursă. În Austria, de exemplu, pentru a conduce pe o autostradă plata este obligatorie, valorile unui tichet fiind cuprinse între 8 şi 13,30 de euro, în funcţie de autostradă, o traversare completă ajungând şi la 100 de euro. În Croaţia, circulaţia pe autostradă se taxează cu sume între 56 şi 171 kunas (moneda naţională, 1 euro este echivalentul a 7,3 kuna). Pentru a circula pe autostrăzile din Elveţia este nevoie de un tichet special (sticker) ce costă aproximativ 40 de franci elveţieni şi care permite accesul şi prin tunelele Gothard şi San Bernardino. Autostrăzile cu taxă din Franţa sunt cele marcate ca „Autoroute peage“. Semnul distinctiv este litera „A“ în albastru. Există nu mai puţin de 81 de porţiuni cu taxă pe autostrăzile franceze. Cea mai ieftină, pe A36 - Belfort-Mulhouse (frontiera cu Germania) - 2,60 euro, iar cea mai scumpă, pe traseul A26/A5/A39/A40 - Reims-Tunelul Mont Blanc 49,60 euro. În rest, pe A6, Paris-Lyon - 29,60 euro, A4, Paris-Reims - 9,20 euro. În Grecia există două autostrăzi cu taxă, una dinspre Atena către Peloponez şi cealaltă de la Atena la Salonic. Taxele sunt între 1 şi 3 euro. În Italia, pentru a circula pe o autostradă se plăteşte între 13 şi 30 de euro. Autostrăzile expres ale Spaniei, „autopistas“, sunt toate cu taxă şi sunt identificate prin litera A. Pe A7, Valencia-Alicante - 12,45 euro; pe A41, Madrid-Toledo - 6,20 euro; pe A7, Barcelona-Tarragona - 7,00 euro; pe A7, La Jonquera (frontiera cu Franţa) - Barcelona - 12,16 euro. Şi în Ungaria se plăteşte accesul pe cele patru autostrăzi (M1/M3/ M5/M7), costul acestora este: 1.170 de forinţi - pentru 4 zile, din luna septembrie până în mai; 1.530 de forinţi - pentru 4 zile, din luna mai până în septembrie; 2.550 de forinţi - pentru 10 zile; 4.200 de forinţi - pentru o lună; 37.200 de forinţi - pentru un an. Primele autostrăzi apar în Europa în anii ’20 Prima porţiune de drum asemănătoare unei autostrăzi a fost aşa-numita AVUS (Automobil - Verkehrs - und Übungs - Straße) din Berlin, privat finanţată şi inaugurată la data de 24 septembrie 1921 ca pistă pentru teste şi viteză. În anul 1924, între Milano şi Varesse, în Italia, la propunerea inginerului Piero Puricelli, s-a realizat prima autostradă din lume, aşa-numita „Autostrada dei Laghi“, care avea o singură bandă de circulaţie. În Germania, prima autostradă a fost A555, inaugurată la data de 6 august 1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958. Din motive de siguranţă a circulaţiei şi de ocrotire a mediului înconjurător (poluare), viteza de deplasare pe autostrăzi este limitată între 110 şi 130 km/h, cu excepţia Germaniei, unde viteza de deplasare este nelimitată, dar recomandată la 130 km/h, în funcţie de siguranţa circulaţiei, vizibilitate şi condiţi meteorologice sau alte regulamentări de circulaţie.