România pe harta europeană a cimitirelor semnificative

La nivel european există o mişcare culturală importantă care promovează cimitirele „ca parte fundamentală a moştenirii umanităţii”. Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa, înființată acum 20 de ani în Italia, susţine cimitirele din punct de vedere identitar, cultural, artistic şi religios, oferind consultanţă şi idei de proiecte ce ar putea fi derulate cu finanţare europeană. Cel mai important proiect al asociației este Ruta Europeană a Cimitirelor, în care este inclus şi cimitirul Bellu din Bucureşti.

În 2001, la Bologna, în Italia, era fondată Association of Significant Cemeteries in Europe (ASCE) - Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa, o organizaţie nonprofit având nouă oraşe ca „membri fondatori”: Bergen, Bologna, Copenhaga, Geneva, Köln, Ljubljana, Stockholm, Torino şi Barcelona. Obiectivele principale ale asociaţiei au fost, de la început, promovarea cimitirelor „ca parte fundamentală a patrimoniului umanităţii”, precum şi sensibilizarea europenilor cu privire la importanța cimitirelor din punct de vedere identitar, cultural, artistic şi religios.

În acest sens, prin intermediul diverselor activităţi derulate, asociația încearcă să împărtăşească atât experienţele membrilor şi bunele practici în materie de administrare a acestor aşezăminte, cât şi oportunităţile de cooperare pentru protejarea, restaurarea și asigurarea îngrijirii și întreținerii permanente a cimitirelor.

Din ASCE fac parte, în acest moment, autorități publice şi organizații private care se ocupă de administrarea cimitirelor considerate a fi de importanţă artistică sau istorică. Potrivit informaţiilor oficiale de pe site-ul asociaţiei, doar departamentul consiliului municipal care administrează cimitirul poate propune ca un cimitir să devină semnificativ. Mai întâi însă, respectiva entitate trebuie să deţină calitatea de membru al ASCE. În acest moment, asociaţia europeană are în grijă peste 180 de cimitire din 22 de ţări.

Cimitire restaurate cu fonduri europene

Calitatea de membru în ASCE „oferă mai multe avantaje, respectiv schimburi de experienţă şi bune practici în administrarea aşezămintelor şi participarea la diverse proiecte comune”, se arată în prezentarea asociației. Membrii ASCE pot derula astfel proiecte cu finanţare europeană pentru restaurarea şi întreţinerea cimitirelor, pentru cercetare, aplicarea de noi tehnologii sau promovarea cimitirelor ca parte a moştenirii culturale. În acest sens, calitatea de membru al asociaţiei şi derularea proiectelor în parteneriat cu aceasta aduc cu sine o serie de beneficii datorită experienţei şi expertizei pe care ASCE a acumulat-o în cei 20 de ani de activitate.

Mai mult, membrii ASCE împărtăşesc din experienţa proprie, astfel că există o listă de proiecte propuse din care se poate selecta unul pentru a fi implementat. Totodată, organizaţia nonprofit încurajează membrii să vină cu propuneri ce vor fi însoţite de fotografii elocvente. De fapt, ASCE pune accent pe exemplificarea importanţei proiectului propus prin intermediul fotografiilor realizate la o calitate cât mai ridicată.

Asociaţia Europeană a Cimitirelor Semnificative informează că nu participă la proiecte cu buget propriu, însă pune la dispoziţie alte resurse menite să ajute pe parcursul implementării, oferind asistenţă continuă şi garantând într-o mare măsură succesul.

Printre proiectele de succes derulate de ASCE în trecut se numără „Symbols projects - învaţă simbolurile, ceea ce înseamnă ele şi interpretează-le” şi EUCEMET, al cărui obiectiv general a fost evidenţierea cimitirelor ca parte a patrimoniului european cultural şi identitar. EUCEMET a prezentat şi promovat arta fune­ra­ră, ceremonialul de înmormântare şi tradiţiile specifice anumitor locuri şi credinţe religioase.

Ruta Cimitirelor Europene

Cel mai vizibil şi activ proiect al asociaţiei, premiat de Organizaţia Mondială de Turism a Naţiunilor Unite, este însă „Traseul Cimitirelor Europene” sau „Ruta Cimitirelor Europene”, un itinerar cultural dezvoltat încă din 2010 sub umbrela Institutului European pentru Rute Culturale. Acest traseu include 83 de cimitire cu un potenţial istoric, cultural şi arhitectural din 21 de state. Prin acest proiect, susţine asociaţia, cimitirele îşi deschid porţile pentru turiști, vizitatorii având posibilitatea să admire, într-un singur loc, arta, istoria, arhitectura, natura și patrimoniul. Astfel, imaginea cimitirelor a început să se schimbe odată cu organizarea, în interiorul acestora, a numeroase evenimente culturale (concerte, piese de teatru, diverse expoziţii) şi tururi ghidate, care au dezvăluit poveştile martorilor tăcuţi care se odihnesc în umbra crucilor.

Deschiderea cimitirelor către public, în cadrul Rutei Cimitirelor Europene, contabilizează anual la nivelul Uniunii Europene peste 5 milioane de vizitatori.

„Relația pe care o păstrăm cu strămoșii noștri este viitorul nostru”, subliniază Lidija Pliberšek, președinte ASCE, care, în contextul actual al pandemiei, s-a declarat optimistă că situaţia prin care trecem „nu va schimba cele mai puternice valori, credința și evlavia noastră”.

Cimitirele semnificative din România

Din Asociaţia Europeană a Cimitirelor Semnificative fac parte cimitirele „Şerban Vodă”, mai cunoscut sub numele de Bellu, din Bucureşti, şi cimitirul central din Cluj-Napoca. Însă în Ruta Europeană a Cimitirelor este doar cimitirul Bellu. Prezentat de ASCE ca o „grădină a sufletelor”, devenită, cu trecerea timpului, cea mai importantă galerie a personalităţilor istorice româneşti, cimitirul Bellu este apreciat şi pentru patrimoniul arhitectural reprezentat de sculp­turile romantice, mormintele decorate în stilurile neogotic sau neoromânesc. „Solemnitatea și frumusețea monumentelor funerare au devenit parte a unei atmosfere unice, a unui univers în care verdele vegetației găzduiește veșnicul doliu, transformându-l în cântec de pasăre. Astăzi, vizitarea cimitirului Bellu este o evadare într-o insulă verde, o «grădină a sufletelor» ospitalieră, în mijlocul unui oraș aglomerat”, se arată în prezentarea cimitirului Bellu de pe site-ul aso­ciației.

În prezentarea cimitirului central din Cluj-Napoca se spune că, înființat în secolul al 16-lea, este astăzi printre cele mai mari cimitire din sud-estul Europei, un adevărat muzeu în aer liber. „Din păcate, din cauza lipsei de fonduri pentru restaurare, multe dintre pietrele funerare se află într-o stare de deteriorare”, se spune în prezentarea cimitirului clujean.

Clasarea cimitirului Eternitatea din Iaşi ca monument istoric de relevanță națională începând din 2020 deschide şi pentru acesta noi perspective pentru integrarea în circuitul cultural european al cimitirelor semnificative.