Rugăciunea într-ascuns

În viaţa duhovnicească în Hristos, omul are nevoie de mări prin care să treacă şi deşerturi pe care să le traverseze, de oaze care să-l odihnească şi de stânci care să-i izvorască apă, de stâlpi care să-l călăuzească şi de nori care să-l umbrească, de mană care să-l hrănească şi de munţi pe care să-i urce, de tablele legii care să-l înţelepţească şi de cortul întâlnirii în care să se închine, de râuri pe care să le despartă şi de Canaanul care să-i fie ţintă.

De aceea, în locul în care eşti şi în timpul pe care îl trăieşti se cuvine să auzi ecoul cuvintelor dumnezeieşti din revelaţia biblică şi să vezi, contemplând peste timp, minunile lui Dumnezeu din istoria mântuirii, trăindu-le şi actualizându-le în contemporaneitatea ta şi a lumii, prin credinţa care anulează distanţa din timp şi spaţiu. Astfel, în locul în care eşti şi în vremea pe care o trăieşti, să auzi cuvintele spuse de Dumnezeu lui Noe după potop, lui Avraam la stejarul Mamvri, lui Iacob la Betel, lui Moise în Sinai, lui Samuel în cortul sfânt, lui David în Psalmi, lui Solomon în Proverbe, lui Isaia în templu, lui Iezechiel la râul Chebar, lui Iona în Ninive, lui Daniel în Babilon şi Sfântului Ioan Botezătorul în pustie. În locul în care eşti şi în vremea pe care o trăieşti să auzi cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos din Predica de pe munte, din predica din templu şi despre templu şi sfârşitul lumii, din pilde şi parabole, din Marea Cuvântare de la Cină, de pe cruce sau de după Înviere. Din locul în care eşti şi în vremea pe care o trăieşti să auzi cuvintele apostolice inspirate de Duhul Sfânt de la Cincizecime şi din sinedriu, de pe drumul Damascului şi de la Sinodul apostolic, din Areopag şi din Corint, din Efes şi Milet, din Ierusalim şi din insula Patmos. Din locul în care eşti şi în vremea pe care o trăieşti să vezi şi să contempli minunile din cartea Facerii şi din Exod, din Iosua şi din Evanghelii, din Faptele Apostolilor şi din Apocalipsă. Astfel, se cuvine să fii deopotrivă şi deodată pe Ararat şi în Patmos, pe Moria şi în Malta, la stejarul Mamvri şi lângă dudul lui Zaheu, la Betel şi lângă mormântul lui Lazăr din Betania, în faţa rugului aprins din Sinai şi înaintea mormântului gol al lui Hristos din Ierusalim, în adâncul Mării Roşii şi pe Marea Galileii, în luptă cu amaleciţii şi în rugăciune în Ghetsimani, pe Sinai şi pe Golgota, în gura peşterii de la Horeb şi în colibele de pe Tabor, cu Isaia în templu şi cu Hristos printre semănături, cu Iona în pântecele chitului şi cu sfinţii apostoli în temniţă, cu proorocul Daniel în groapa cu lei şi cu Hristos în Vinerea Patimilor, cu cei trei tineri în cuptorul Babilonului şi cu Sfinţii Apostoli în Duminica Rusaliilor, cu Iosua, Ilie şi Elisei la Iordan şi cu Sfântul Ioan Botezătorul la Botezul Domnului, contemplând carul de foc al Sfântului Ilie în norul Înălţării la cer a Domnului. În locul în care eşti şi în vremea pe care o trăieşti să fii deopotrivă prigonit cu David şi răstignit împreună cu Hristos; să stai alături de Lot în Sodoma şi să-l însoţeşti pe proorocul Iona în Ninive; să-ţi pui capul pe pieptul Mântuitorului la Cina cea de Taină şi să cazi la pământ împreună cu Sfântul Apostol Pavel pe drumul Damascului; să mergi împreună cu Hristos Cel Înviat şi cu Luca şi Cleopa pe drumul spre Emaus şi să fii în duh în zi de Duminică în insula Patmos; să-ţi atârni harfa într-o salcie de pe malurile râurilor Babilonului şi să te împărtăşeşti împreună cu Sfântul Arhidiacon Ştefan de revelaţia Şederii lui Hristos de-a dreapta Tatălui. Acestea le gândim, dorim să le trăim şi le mărturisim. Pentru că Mântuitorul azi şade de-a dreapta Tatălui, umblă necunoscut printre oameni, bătând şi aşteptând la uşa inimilor noastre, propovăduieşte prin episcopi, preoţi şi diaconi în biserici, Se jertfeşte pe masa sfintelor altare şi ni se împărtăşeşte celor ce-L răstignim în fiecare zi, prin Sfânta Cuminecătură, prin harul Duhului Sfânt şi prin cuvântul Său dumnezeiesc. Toate acestea ne fac să contemplăm în vedenie miriadele de inimi atârnate de Iisus, precum stelele de bolta cerului, nesfârşitele gânduri înălţate în rugăciune şi speranţă către El, precum ramurile pomilor se ridică spre cer şi mulţimea de ochi aţintiţi şi pironoţi spre Domnul. Lărgind zarea contemplaţiei îngenunchem deodată cu plecarea genunchilor tuturor înaintea Lui, plângând cu cei ce plâng, iubind cu cei ce-L iubesc şi chemându-L cu cei ce nădăjduiesc şi-L aşteaptă. Astfel simţim mormintele ce aşteaptă să se deschidă la Înviere, trâmbiţa ce aşteaptă să sune, glasul arhanghelului ce aşteaptă să tune, pământul ce-L aşteaptă să Se pogoare, norii ce-L aşteaptă să-L poarte, dimpreună cu fecioarele înţelepte care aşteaptă să se trezească şi cu oile ce aşteaptă să fie rânduite de-a dreapta Lui. Într-un cuvânt, Judecata aşteaptă să se facă, mila să se reverse şi Împărăţia veşnică să se deschidă! " În locul în care eşti şi în timpul pe care îl trăieşti se cuvine să auzi ecoul cuvintelor dumnezeieşti din revelaţia biblică şi să vezi, contemplând peste timp, minunile lui Dumnezeu din istoria mântuirii, trăindu-le şi actualizându-le în contemporaneitatea ta şi a lumii."