Scenarii climatice pesimiste pentru următoarele decenii

Impactul schimbărilor climatice îl resimţim mai ales în mediul urban, 50% din suprafaţa oraşelor mari fiind supusă unui risc mare şi foarte mare de stres termic. Bucureştiul este situat de Banca Mondială pe locul trei în Europa în privinţa riscului de mortalitate asociat temperaturilor extreme. Potrivit raportului „Starea Climei - România 2025”, țara noastră s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creştere a temperaturii medii anuale cu 3 grade Celsius faţă de perioada 1971-2000, iar anii 2023 şi 2024 au fost cei mai călduroşi din istoria observaţiilor meteorologice.

Indiferent de scenariul pe care îl luăm în considerare, clima oraşelor se va încălzi, cu impact asupra sănătăţii locuitorilor lor, potrivit lui Sorin Cheval, cercetător la Administraţia Naţională de Meteorologie şi unul dintre autorii raportului „Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”.

În orașe, „cu cât construim mai mult şi mai dens, cu cât acoperim suprafaţa naturală, cu cât o „sigilăm” mai mult, cu atât riscul este aproape direct corelat cu riscul termic. Mai mult decât atât, avem un raport recent al Băncii Mondiale care pune Bucureştiul pe locul trei în Europa în privinţa riscului de mortalitate asociat temperaturilor extreme. (...) Suntem pe locul trei după Istanbul, un oraş imens, şi după Atena, care este şi mai mare şi mai la sud. Practic, Bucureştiul, dacă îl comparăm cu oraşele de aceeaşi talie şi cu aceleaşi condiţii climatice, este pe locul unu în Europa când facem legătura între temperaturi extreme, valuri de căldură şi mortalitate”, a spus Cheval, marţi, la Climate Change Summit 2025, un eveniment pe tema politicilor şi soluţiilor climatice la nivel global şi regional, desfășurat la Palatul Parlamentului.

Raportul „Starea Climei - România 2025”, realizat de 22 de specialiști și dat publicităţii luni, atrage atenția asupra accelerării încălzirii climei și include proiecții climatice pentru țara noastră. În scenariul pesimist, România ar putea înregistra o încălzire cu până la +4,24 grade Celsius peste medie până în 2100, iar în sud numărul de zile afectate de căldură ar putea ajunge la 150-160 pe an. Prin comparație, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă şi 63 de zile de valuri de căldură. „Chiar și în scenariile moderate, sudul și sud-estul vor cunoaște creșteri dramatice în frecvența și durata caniculei, cu implicații majore pentru agricultură, resursele de apă și economia rurală”, notează autorii raportului, conform Agerpres.

La capitolul precipitaţii, documentul relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă, întinsă pe 41 de luni, din martie 2022 până în iulie 2025, depăşind ca lungime toate episoadele anterioare. În vara anului 2024, deficitul pluviometric a fost de 52,4 mm faţă de medie. „În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localităţi au impus restricţii la consumul de apă”, precizează raportul. (C.Z.)