Școala creștin-ortodoxă, teorie și practică
O lucrare de doctorat elaborată în 30 de ani! Şi asta pentru că autoarea ei, Mona Şerbănescu, fondatoare, directoare generală și profesoară la Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”, a ținut să facă lucrurile pe îndelete, atât în partea de teorie, cât și în cea practică. Tot ceea ce fundamentează teoretic lucrarea „Școala Creștin-Ortodoxă, O perspectivă transdisciplinară pentru un management inovator”, oferită acum cititorilor într-un volum publicat de Editura Zbor, Mona Șerbănescu și echipa ei au pus în practică la școala care poartă numele celei pe care toată lumea o știa și o iubea drept Mama Sica.
La lansarea de la Librăria Sophia, în fața unui numeros public, primul a vorbit părintele profesor Vasile Gordon... online, căci se afla în casa părintească din satul bistrițean Lunca. El a ținut însă să spună că și în spațiul librăriei bucureștene dedicate spiritualității se simte tot ca acasă. Apoi a povestit că Mona Șerbănescu și-a luat doctoratul, la Cluj-Napoca, cu calificativul „Excelent”, care se acordă foarte rar, și a citit fragmente din argumentațiile membrilor comisiei, inclusiv ale sale. Cu o sinceritate nu prea obișnuită în lumea de azi, părintele a recunoscut că în lucrarea de doctorat a găsit și lucruri care îl depășesc!
Mariana Dogaru, lector universitar la Universitatea Politehnica București, a vorbit despre autoarea cărții - căreia multă lume îi spune, elegant, ca pe vremuri, „Madame” - ca profesoară și ca manager inovator, subliniind că volumul nu doar ne prezintă un model teoretic, ci ne și arată cum poate fi pus concret în practică. Mariana Dogaru a adus și o notă de umor în atmosfera lansării, povestind cum o bătea la cap pe Mona Șerbănescu să mai lase deoparte măcar unele dintre numeroasele sale activități pedagogice, administrative și culturale și să ofere prioritate lucrării.
Oarecum în replică, realizatorul TV și editorul Răzvan Bucuroiu a relevat că există oameni care strălucesc prin ceea ce fac, ceea ce sunt și cum trăiesc, mai degrabă decât prin ceea ce scriu, dându-i ca exemple pe Petre Țuțea și părintele Galeriu. El a amintit unde se afla România, religios și educațional vorbind, în momentul de cotitură din decembrie 1989, afirmând că Mona Șerbănescu a deschis prima poartă după anii de educație școlară ateistă bazată pe „prostia socialismului științific”. „Anastasia Popescu”, a subliniat el, nu este o școală confesională, ci una de învățământ general, cu toate materiile din programa școlilor de stat, dar cu un profund substrat creștin, o școală ai cărei elevi primesc „și achiziții afective, nu doar cognitive”, ajungând „oameni educați, nu doar instruiți”.
Părintele protopop Florin Nectarie Busuioc a vorbit despre școala existențială versus școala ideologică, în actualul context european, afirmând că Mama Sica ar trebui studiată de toți pedagogii, nu doar de cei dedicați religiei creștin-ortodoxe. Părintele a mai semnalat, la Mona Șerbănescu, capacitatea rară de a vedea valorile ascunse de timiditate și a subliniat că opera profesoarei nu este elaborată cu scopul de a clama o exclusivitate, ci, cu generozitate, ca posibil model și pentru alții. Și el a stârnit zâmbete, când a pomenit, în treacăt, că una e unitatea în diversitate și cu totul alta uniunea în diversiune...
Cu modestie, sărbătorita zilei a vorbit foarte puțin, mulțumind echipei sale, fără de care lucrurile n-ar fi fost ceea ce sunt și, pentru că se pomenise despre monarhie, spunând că familia sa avea legături cu cea regală, iar acasă, în copilăria sa, toată lumea vorbea cu naturalețe despre „Mihăiță”. Mona Șerbănescu a mai ținut să spună că artistul Horia Paștină le-a împrumutat pe 50 de ani (sic!) lucrarea prezentă pe prima copertă a cărții și în final a mulțumit cu căldură celor prezenți. Lansarea s-a încheiat într-o adevărată atmosferă de familie.