Serile FILIT, întâlnirile despre libertate, viață și literatură

Săptămâna aceasta, Iașiul a fost pentru al 14-lea an la rând un oraș cucerit de cărți și de iubitori ai cărților. Sute de scriitori și traducători au interacționat cu publicul în cele aproape 200 de evenimente propuse de organizatori - dezbateri, lansări de carte, un maraton de lecturi publice în cadrul „Nopții Albe a Poeziei”, întâlniri cu studenții și liceenii, evenimente în penitenciar și la un club de pensionari, un pavilion pentru adolescenți și ateliere pentru copii. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere - FILIT face posibil, an de an, acest miracol, aducând în fața publicului nu doar autori care întrupează literatura momentului, ci și teme puternice, la care ne îndeamnă să reflectăm.

Un loc special în programul festivalului îl ocupă Serile FILIT, devenite, în timp, o tradiție. Desfășurate în fiecare dintre serile evenimentului, acestea aduc în fața publicului, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, cei mai titrați autori contemporani ai lumii. Moderate de scriitori sau jurnaliști culturali, acestea se transformă adesea în adevărate performance-uri literare, creând cadrul unei strânse conexiuni și al unui dialog viu cu publicul.

Ediția 2026 a fost una extrem de densă din acest punct de vedere. Invitații serilor FILIT au provenit din spații geografice și culturale foarte diferite, precum Franța, Iran, zona balcanică și Irlanda. Însă firul roșu care a legat aceste întâlniri și acești autori au fost marile teme ale literaturii lor: libertatea, viața în plinătatea ei, supraviețuirea, fragilitatea, imigrația, războiul, drama strămutării, identitatea.

Seria Serilor FILIT 2026 a fost deschisă de întâlnirea cu David Foenkinos, unul dintre cei mai prolifici romancieri francezi, dramaturg și scenarist. Tradus în peste 40 de limbi, în întreaga lume, autorul a fost publicat și în România. Volume precum „Familia Martin” sau „Viața fericită” pot fi citite azi în limba română. Întâlnirea cu publicul ieșean a fost moderată de scriitoarea Ioana Pârvulescu, profesoară la Universitatea București, care a propus drept cadru al dialogului un chestionar cu întrebări provenind din operele marilor scriitori și gânditori europeni adaptate biografiei invitatului. A rezultat un dialog original, marcat de umorul autorului și de replicile memorabile cu care a cucerit sala. David Foenkinos a mărturisit că „România este o țară foarte literară” și că a revenit de mai multe ori aici în ultimii 20 de ani. Dominat de ideea de a scrie, el a mărturisit că îl preocupă viața, fericirea care poate fi descoperită în cele mai simple lucruri, ca teme pentru literatura pe care o scrie. „Scrisul e obsesia mea principală. Am scris atât de multe cărți pentru că nu pot trăi nici măcar o singură zi fără o idee în minte. Am nevoie de creație, am nevoie să am personaje în minte și călătoresc mult pentru a găsi inspirație. Pentru mine, cel mai important în literatură este modul în care povestim”, a mai spus Foenkinos.

Literatura, un mod de a fi liber

Distanța de la libertate la constrângere se parcurge cât ai clipi o dată; de la pace la război, la fel. Aceasta este coordonata unificatoare a operelor scriitorilor care au participat la următoarele Seri FILIT - Aleksandar Hemon, Paul Lynch și Parinoush Saniee.

Hemon provine din Balcani (s-a născut la Sarajevo și a emigrat în SUA), dintr-un spațiu marcat de războaie, de pierderea identității, de schimburi de oameni și de teritorii, de imigrație și de o memorie istorică sângeroasă. Acestea sunt și temele care l-au preocupat și care se regăsesc în literatura pe care o scrie. Cărți ca „Omul de nicăieri”, „Părinții mei: o introducere”, „Asta nu-ți aparține” sunt azi traduse și la îndemâna cititorilor din România. El a vorbit cititorilor prezenți la FILIT despre migrația ca narațiune, formula literară care l-a consacrat, despre mixul de etnii din Balcani al cărui produs el însuși este, despre felul în care, prin puterea imaginației, ne prelungim viețile în ceilalți.

Irlandezul Paul Lynch, laureat al Booker Prize 2023, este cunoscut mai ales pentru distopia „Cântecul profetului”, tradusă și în limba română. Volumul vorbește despre o temă mai mult decât actuală - prăbușirea democrației se poate întâmpla peste noapte și este un puternic îndemn la a reflecta asupra fragilității și valorii democrației. Este o carte pe care „The Telegraph” a catalogat-o drept varianta irlandeză a romanului „1984” al lui George Orwell. Într-un discurs care a fermecat audiența, Lynch a vorbit despre credința sa în puterea poveștilor, a ficțiunii, „care are puterea de a spune adevărul uman” și de a convinge.

Însă cea mai puternică încărcătură cu privire la tema libertății o emană cărțile scriitoarei iraniene Parinoush Saniee. Prezentă în fața publicului FILIT într-o întâlnire moderată de jurnalistul Robert Șerban și tradusă consecutiv din farsi, aceasta a cucerit prin amestecul său de fragilitate și forță. Dialogul, precaut, din cauza eventualelor consecințe pe care le-ar fi putut genera în țara natală, a urmărit teme precum statutul femeii în Iran, destrămarea familiilor în urma migrației unei părți a acestora, cauzată de regimul opresiv de la Teheran, tensiunile mai degrabă culturale decât afective din aceste familii, cenzura la care orice autor este supus constant în acel spațiu. „Bărbații sunt cei care pleacă primii din familie, însă femeile luptă până la capăt”, a subliniat autoarea. Ea s-a declarat uluită de fenomenul FILIT și de aplecarea către lectură a tinerilor din liceele ieșene cu care s-a întâlnit. „Sunt ani de zile de când nu am mai văzut astfel de copii (dintr-o generație tânără) care să citească atât de mult. Acum locuiesc în America și nu văd pe stradă nici un copil care să poarte o carte în mână”, a mai spus Parinoush Saniee.

Cărțile sale au inspirat generații de femei din Iran și din întreaga lume, ajutându-le să nu-și piardă speranța. Romanul „Cel care mă așteaptă”, interzis de două ori în Iran și considerat cel mai vândut din toate timpurile din această țară, este tradus și în limba română, la Polirom.