„Rugăciunea” lui Brâncuși, în premieră la Iași

Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan din Iași găzduiește până la sfârșitul lunii octombrie expoziția „Sacrul la feminin, de la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși”. Peste 100 de lucrări și obiecte de artă și de cult orbitează în jurul sculpturii „Rugăciunea”, semnată de Constantin Brâncuși, oferind vizitatorilor un periplu expozițional „care pornește de la taina vieții, trece prin maternitate, sfințenie, jertfă și dăruire și ajunge la gestul interior al rugăciunii”. Vizitatorii și pelerinii au posibilitatea să admire printre exponate lucrări semnate de Nicolae Grigorescu și Nicolae Tonitza, precum și diferite reprezentări ale Sfintei Cuvioase Parascheva.

Muzeul Mitropolitan din Iași, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, organizează până la sfârșitul lunii octombrie expoziția „Sacrul la feminin, de la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși”, care propune publicului vizitator o întâlnire între patrimoniu, credință și creație artistică. „Este o întâlnire între patrimoniul arheologic, arta eclesială și sculptura modernă, între memoria începuturilor și rugăciunea omului contemporan, între operele expuse și fiecare pelerin sau vizitator care îi va trece pragul. Expoziția nu propune o simplă succesiune de obiecte valoroase, ci un parcurs care pornește de la taina vieții, trece prin maternitate, sfințenie, jertfă și dăruire și ajunge la gestul interior al rugăciunii. Această întâlnire excepțională a fost posibilă ca urmare a unui efort de colaborare și solidaritate instituțio­nală”, a punctat preotul Cristian Muraru, inspector eparhial și directorul Centrului de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină „Resurrectio” din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor.

„Rugăciunea l-a scos la liman pe Brâncuși”

În centrul expoziției se află creația brâncușiană „Rugăciunea”, care a părăsit pentru prima dată Muzeul Național de Artă al României, pentru a omagia cei 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, precum și pentru a ilustra conceptul de „rugăciune întrupată, rugăciune înveșnicită prin materie” în „Cetatea Iașiului, cetate a rugăciunii”, după cum a mai subliniat părintele Cristian Muraru.

Chiar dacă lucrarea a fost concepută pentru un monument funerar, fiind realizată de sculptor între anii 1907 şi 1908 (unele surse extind această perioadă), la cererea Elizei Stănescu în memoria soțului mutat la cele veșnice, sculptura reprezintă un moment important, de cotitură, în evoluția artistică a sculptorului. „Transformarea într-o altă ființă, într-o altă formă a ființei artistice se întâmplă la Brâncuși pornind de la această extraordinară sculptură pe care o prezentăm publicului pentru prima dată de la o asemenea înălțime, astfel încât i se pot lesne observa fața, ochii, nasul și gura aproape dispărută”, a spus Erwin Keesler, directorul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), în cadrul vernisajului expoziției.

Prin postura sa aplecată și expresia sobră, sculptura invită privitorul la introspecție, transmițând o suferință sufletească profundă. Chipul ei nu este recognoscibil tocmai pentru că, după cum a spus Keesler, „nu reprezintă o femeie anume”, ci „durerea și plânsul neostoit al unei femei care a pierdut pe cel iubit”. „Rugăciunea l-a scos la liman pe Brâncuși”, a concluzionat directorul Muzeului Național de Artă al României.

Piesa centrală a expoziției este completată de peste alte 100 de lucrări și obiecte de artă de o valoare inestimabilă: icoane vechi, printre care se remarcă diferite reprezentări ale Sfintei Cuvioase Parascheva, artefacte străvechi aparținând Culturii Cucuteni, obiecte de cult, tablouri, documente și mărturii legate de femei care au marcat viața culturală și spirituală din spațiul românesc.

Lucrările din expoziție nu au nevoie de o traducere, a spus și Emanuela Cernea, șefa Secției de Artă Veche Românească a MNAR și curatoare a expoziției din partea MNAR, care le transmite vizitatorilor să facă un exercițiu de admirație pentru fiecare dintre operele de artă expuse deoarece „au fost lucrate cu dragoste de niște bărbați sau de niște femei care au rupt din realitatea lor ceea ce le-a plăcut cel mai mult”.

Atitudinea pelerinilor întruchipată în sculptura lui Brâncuși

Prezent la vernisaj, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a spus că expoziția „Sacrul la feminin, de la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși” este închinată „Prea­sfintei Născătoare de Dumnezeu, Sfintei Parascheva și frumosului din mamele, surorile și bunicile noastre”, iar această frumusețe „este întruchipată și în Rugăciunea lui Brâncuși”.

În același timp, ierarhul a remarcat că „atitudinea multora dintre pelerini este întruchipată în sculptura lui Constantin Brâncuși, mulți dintre ei fiind puțin aplecați de la efortul de a sta și câte 15 ore la rând”: „Dumnezeu să fie lăudat pentru tot ceea ce se întâmplă zilele acestea la Iași. Îi mulțumesc din toată inima lui Dumnezeu, Care pentru rugăciunile Preacuratei Sale Maici, pentru rugăciunile Sfintei Parascheva și pentru rugăciunile atâtor sfinte pe care maestrul Grigore Popescu le-a așezat pe pereții acestui muzeu, a găsit oameni care să se aplece cu răbdare și cu pricepere asupra unei serii mai vaste de evenimente în cadrul Festivalului Sacrum, toate așezate în jurul Sfintei Parascheva și al pelerinilor”, a spus IPS Teofan, care a adresat mulțumiri și tuturor celor care au făcut posibilă aducerea „Rugăciunii” lui Brâncuși la Iași, dar și a altor reprezentări ale sacrului feminin.

În același timp, ierarhul a enumerat câteva experiențe ce posibil l-au inspirat pe sculptor să creeze și lucrarea monumentală ce poate fi admirată la Iași: „Probabil că șederea lui Brâncuși în catedrala Biserica Madona Dudu din Craiova, poate Maica Domnului din biserica veche din lemn unde a fost botezat, poate șederea la strană în Biserica «Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil» din Cartierul Latin din Paris și multe alte experiențe l-au ajutat să scoată la suprafață ceea ce vedem și noi aici”. Înaltpreasfințitul Teofan a amintit, în încheiere, că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aplecat asupra operei lui Brâncuși, publicând încă de pe vremea când era mitropolit la Iași un studiu din perspectivă teologică, iar ulterior un volum complex cu titlul „Brâncuși - sculptor creștin ortodox”.