La Institutul Cultural Român (ICR) de la Tel Aviv este deschisă expoziția „Atingând inima materiei”, care aduce împreună artiști israelieni și români într-un dialog cu opera și moștenirea marelui
La Institutul Cultural Român (ICR) de la Tel Aviv este deschisă expoziția „Atingând inima materiei”, care aduce împreună artiști israelieni și români într-un dialog cu opera și moștenirea marelui
Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan din Iași găzduiește până la sfârșitul lunii octombrie expoziția „Sacrul la feminin, de la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși”. Peste 100 de lucrări și obiecte de artă și de cult orbitează în jurul sculpturii „Rugăciunea”, semnată de Constantin Brâncuși, oferind vizitatorilor un periplu expozițional „care pornește de la taina vieții, trece prin maternitate, sfințenie, jertfă și dăruire și ajunge la gestul interior al rugăciunii”. Vizitatorii și pelerinii au posibilitatea să admire printre exponate lucrări semnate de Nicolae Grigorescu și Nicolae Tonitza, precum și diferite reprezentări ale Sfintei Cuvioase Parascheva.
Suntem în „Anul Constantin Brâncuşi”, dedicat marelui sculptor român care a trăit între anii 1876 şi 1957. Recent, presa a anunţat știrea că la o licitație din New York o sculptură a sa s-a vândut cu incredibila sumă de 107 milioane de dolari, record mondial în lumea licitațiilor de artă. Geniul și activitatea sa creatoare s-au concretizat în cele 720 de lucrări identificate, cu unele interpretări controversate. Așa se explică apariția unor ziceri tip proverbe sau aforisme, colecționate în Franța, Germania, Elveția, Anglia, America, Italia. Formularea în ediții pozitive are rădăcini milenare în ţărănimea română și în conștiința lui de aparținător al acesteia.
Expozițiile „Brâncuși. Sindromul” de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și „Photographs by Brancusi” de la Muzeul de Artă Recentă (MARe) din București își așteaptă vizitatorii până în
Câteva locuri din țară sunt legate, indiscutabil, de traseul devenirii sculptorului Constantin Brâncuși († 16 martie 1957). Unul este Craiova, oraș în care a urmat Școala de Arte și Meserii, apoi Bucureștiul, acolo unde și-a desăvârșit formarea artistică și intelectuală ca student al Școlii de Belle Arte și unde și-a întâlnit mentorii. Însă și Iașiul este marcat pe harta acestui traseu - prin prezența aici a „Ecorșeului”, prima lucrare importantă a sculptorului, o modelare revoluționară, pentru acea vreme, a corpului uman, și prin prezența lui Brâncuși însuși la cursurile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu, desfășurate în Institutul de Anatomie. De Iași sunt legate și alte două lucrări brâncușiene, azi dispărute: bustul profesorului Samfirescu și cel al fiicei sale, Victoria Vaschide.
Prima parte a expunerii se referă la izvoarele inspirației brâncușiene, și anume: arta populară românească și credința
Într-o zi cu rezonanță pentru sufletul românesc - împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși -, gândul meu s-a aşezat între piatră și rugăciune, între istorie și veșnicie. Un popas al recunoștinței, în care chipul artistului se deslușește nu doar în oglinda artei universale, ci mai ales în lumina credinței care l-a plămădit ca om și ca ziditor de simboluri.
La Mercati di Traiano, primul muzeu de arhitectură antică din lume, situat în centrul Romei, s-a deschis, în 20 februarie, expoziţia „Constantin Brâncuşi: Originile Infinitului”, reprezentând un moment
Constantin Brâncuși s-a născut în 19 februarie 1876, în satul Hobița, județul Gorj, al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și al Mariei Brâncuși. A fugit de acasă la 6, la 9 și la 11 ani,
Elevii Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț au desfășurat activități prin care au adus un omagiu marelui artist modern și universal, sculptorul Constantin Brâncuși.
În 19 februarie 2026 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, iar în anul 2027 se împlinesc 90 de ani de când cel ce a fost numit „țăranul-demiurg”, „prințul-țăran” sau „profetul artei moderne” a supravegheat personal, în 1937, lucrările de execuție și amplasare a celor 47 de componente ale Ansamblului monumental de la Târgu Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit, lucrări finalizate în anul 1938, iar apoi inaugurate și sfințite în 14 septembrie 1938, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, în prezența sa. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu rămâne cea mai valoroasă realizare a lui Brâncuși și cea mai profundă sinteză artistică sculpturală între spirit și materie, credință și artă, arhaic și modern, timp și veșnicie.
Ziua de 19 februarie din acest an marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea consacratului sculptor român Constantin Brâncuși. Cu acest prilej, Aula Academiei Române a găzduit conferința „În numele
L-au cunoscut mulți dintre contemporanii săi - artiști, scriitori, fotografi, intelectuali iubitori ai artelor din toată lumea. Dar numai câțiva au lăsat mărturii scrise despre asta. L-au cunoscut apoi și ni l-a
Centrul Cultural „I. I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) va organiza joi, 19 februarie, în ziua împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului, o
Rămas orfan de tată, abandonează școala și pleacă de-acasă, găsindu-și diverse locuri de muncă nepotrivite pentru un copil. Ce viitor îl putea aștepta? Unul fabulos! Ce lecție senzațională despre
Muzeul H’ART din Amsterdam va organiza, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR), în perioada septembrie 2025 - ianuarie 2026, o expoziţie de anvergură, intitulată „Brâncuşi, Naşterea sculpturii
Camera Deputaţilor a adoptat, recent, proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuşi”, la sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea artistului. Parlamentul, Administraţia
La Senat, ca primă cameră sesizată, a fost înregistrată o propunere legislativă privind instituirea, în 2026, a „Anului Constantin Brâncuşi”, când se vor împlini 150 de ani de la naşterea celui mai
La Institutul de Anatomie al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași a avut loc ieri, 19 februarie, conferința „Ecorșeul, cea dintâi operă sculpturală a lui
Muzeul Național de Artă al României sărbătorește Ziua Brâncuși, miercuri, 19 februarie 2025, printr-un program special dedicat marelui sculptor. Publicul va avea ocazia să-i descopere opera și
Brâncuși a plecat pe jos la Paris în semn de protest după ce a refuzat a doua tranșă de bani pentru bustul generalului Alexandru Davilla - lucrare criticată de comisia de recepție a statuii din curtea


