Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie şi Eutalia; Sf. Ier. Osie, Episcopul Cordobei

Sfântul Cuvios Pimen cel Mare, născut în jurul anului 340 în Egipt, s-a retras în pustiul Sketis împreună cu cei şase fraţi ai săi. Datorită vieţii sale, a devenit foarte renumit, încât oamenii îi părăseau pe bătrânii la care se duceau să ceară sfaturi, pentru a veni la el. Însă el era smerit, nu lua niciodată cuvântul în prezenţa fratelui său mai mare şi refuza să vorbească după un alt bătrân, chiar dacă îi întrecea pe toţi. A fost îndrumător duhovnicesc pentru mulţi Părinţi şi sihaştri din Egipt şi din Tebaida. Cuviosul Pimen a murit la vârsta de 110 ani, după anul 450. Astăzi pomenim şi pe Sfântul Mucenic Fanurie, care a pătimit pentru Hristos în insula Rodos (Grecia). Tot astăzi pomenim şi pe Sfântul Ierarh Osie, Episcopul Cordobei, care în timpul persecuţiei lui Diocleţian a mărturisit plin de curaj pe Hristos şi la Sinodul I Ecumenic din Niceea (325) a apărat creştinismul. A adormit în Domnul la Sirmium, unde era exilat.