Soluţii inovative la Salonul ProInvent
Salonul ProInvent 2019, organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, a prezentat peste 350 de invenţii din variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii, inclusiv din cadrul ingineriei alimentare. Între participanţi s-au numărat universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, firme, asociaţii ale inventatorilor, persoane fizice din ţară şi din străinătate. Printre invenţiile ce urmează a fi brevetate se numără şi panourile cu miez din lână de oaie, o invenţie a cercetătorilor din Cluj, care ar putea deveni o alternativă la clasicul polistiren folosit în izolarea clădirilor.
Peste 350 de invenţii din cele mai variate domenii sunt prezentate la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii, ProInvent 2019, organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Cercetării Ştiinţifice. După două zile de conferinţe şi seminarii, astăzi, în cea de-a treia zi a evenimentului, ajuns la a XVII-a ediţie, vor fi premiate şi cele mai promiţătoare invenţii.
Tematica Salonului ProInvent a fost axată pe materiale, procese şi produse inovative cu aplicabilitate în energie, mediu, sănătate sau agricultură. Una dintre invenţiile prezentate este panoul cu miez din lână de oaie, o alternativă la clasica termoizolare cu polistiren a construcţiilor, aceasta fiind un foarte bun izolant termic şi fonic. „Resursa de lână de oaie există, dar nu este valorificată, astfel că se ajunge la aruncatul lânii pe câmp sau la arderea ei. România se află printre primele cinci ţări din Europa care au această resursă. Noi am depus o cerere de brevet de invenţie pentru panouri termoizolatoare compozite, cu miez din lână de oaie, cu scopul creşterii confortului termic în spaţiile de locuit, clădiri administrative, spaţii închise destinate desfăşurării activităţilor industriale sau agrozootehnice. Lâna de oaie are capacităţi de izolare termică şi fonică, permeabilitate la aer şi apă”, a spus Andreea Hegyi, cercetător în cadrul sucursalei Cluj a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltarea Teritorială Durabilă, citată de Agerpres.
Cercetătorul a mai explicat că rasele româneşti de oaie au o lână cu fir gros, mai puţin potrivită pentru industria textilă, astfel că ar putea prinde teren acest tip de valorificare, ca izolator termic.
Hegyi a explicat că lâna este încasetată într-o carcasă de material compozit pe bază de liant anorganic - ciment sau var, cu dimensiuni de 30x30 cm şi grosime de 10 cm. Acestea se aplică pe peretele exterior sau interior al unei clădiri. „La îmbinarea dintre două panouri se foloseşte vată minerală provenită din construcţii. Acest sistem de panouri cu miez de lână de oaie ar putea înlocui polistirenul în lucrările de termoizolare a clădirilor”, a mai spus cercetătorul.
Folosirea lânii ca izolant în construcţii nu este un concept nou, acesta fiind importat de unii antreprenori din industrie, în special de către cei care proiectează şi construiesc case din lemn. Deocamdată, în ţară nu există o fabrică care să construiască astfel de panouri izolante, acestea fiind importate. Însă o asemenea invenţie ar putea avea un real succes, mai ales în contextul în care materia primă există din belşug, ba chiar este şi risipită pe dealuri, dându-i-se foc de către ciobani. Statul a început, în ultimii ani, să acorde o mai mare importanţă acestui sector, în acest moment ciobanii având posibilitatea să ducă lâna de la oi la o unitate de colectare. În cadrul programului guvernamental, oierii trebuie să se înscrie şi primesc în schimb 1 leu pe kilogramul de lână. Centrele de colectare sunt însă foarte puţine şi nu se justifică parcurgerea de sute de kilometri pentru o subvenţie de doar 1 leu per kg, spun ciobanii. De exemplu, în zona Moldovei există doar trei astfel de puncte de colectare, iar ciobanii renunţă atunci când fac un calcul privind cheltuielile cu transportul şi tunsul, potrivit TVR.
Înscrierile în acest program se mai pot face până pe 28 martie la direcţiile agricole din fiecare judeţ. În 2018 au fost valorificate, prin programul guvernamental, peste 250 tone de lână.