Statistici
Speranța medie de viață la nivel mondial este de 73-74 de ani.
Cea mai mare speranță de viață o au Monaco, Hong Kong și Japonia, cu valori care depășesc 85 de ani, datorită îngrijirii medicale excelente, dietelor sănătoase și stilurilor de viață echilibrate. Peste 80 de ani se înregistrează și în Elveția, Singapore, Italia, Coreea de Sud, Australia, Spania și Malta.
Din păcate, aceste cifre nu pot fi o consolare pentru țările cu cele mai grave crize umanitare, economice și sanitare, precum Republica Centrafricană, Ciad, Lesotho sau Nigeria, unde speranța de viață este sub 60 de ani, reflectând impactul bolilor, mortalității infantile și conflictelor.
De notat, în paranteză, că femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații. De exemplu, în România, decalajul este de 7,6 ani.
Cum însă gânditorii, analiștii și medicii contemporani socotesc că nu contează atât de mult cât trăim, ci mai degrabă cum, e cazul să ne aruncăm o privire și asupra nivelului de trai. Acesta se măsoară folosind drept principali indicatori social-economici venitul pe cap de locuitor, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, rata șomajului, costul vieții (cât dăm pe produsele de bază, chiriile, transportul, serviciile). La aceștia se adaugă indicatori culturali și de mediu, plus alte criterii.
Foarte relevant este Indicele Dezvoltării Umane (IDH), un indicator complex care combină speranța de viață, nivelul de educație și venitul național brut pe cap de locuitor. Conform acestuia, în Top 10 se află Norvegia, Australia, Elveția, Germania, Danemarca, Singapore, Olanda, Irlanda, Islanda și Canada, România ocupând un nu foarte rău loc 50.
În România, salariul mediu net (bani în mână, cum spunem noi, după taxe - cum spun americanii) a fost, în noiembrie 2025, de 5.615 lei, iar pensia medie în jur de 2.770 de lei. Dar salariul minim net este de 2.574 de lei, iar pensia minimă socială garantată este de 1.125 de lei și se pare că există și oameni care primesc mai puțin de atât.
Asta în timp ce există salarii de peste 60.000 de lei pe lună și pensii de peste 90.000 de lei.
Pe scurt, e ca în vechea poveste: Eu am două găini, tu nici una, în medie avem una, fii mulțumit.
Statisticile care intră în evaluarea nivelului de trai mai au însă o mică problemă: iau în calcul salariul, și nu venitul. În documentarea pentru acest articol am găsit inclusiv semnul egal între cele două, adică salariul pus pe post de venit. Or, există destule surse de venit care nu sunt nici salariu, nici pensie: indemnizații, redevențe, chirii, drepturi de autor, dividende, bani din meșteșugăreli și alte servicii, ciubucuri, „atenții” etc.
Imperfecțiuni similare au și alte statistici, de pildă numărul de cărți citite: românii ar citi, în medie, mai puțin de 5 cărți pe an, fiind printre europenii cu cel mai scăzut consum de carte. Realitatea ar putea fi însă și mai tristă, fie că statisticile se bazează pe răspunsuri supuse impulsului de a nu te simți prea prost, chiar dacă e un chestionar anonim, fie că iau în calcul numărul de cărți cumpărate, căci o carte cumpărată nu este obligatoriu și citită.
Citiți cu prudență statisticile care prezintă medii aritmetice și încercați să le corelați cu alte informații, inclusiv ce vedeți cu ochii dvs.