Strada Pallady?

În articolul de săptămâna trecută am comentat faptul că unei străzi din Iaşi i-a fost modificat parţial numele, cumva pe furiş; pe tăbliţe indicatoare, lui Theodor Codrescu, istoric, scriitor şi filolog, fost jurnalist şi traducător, i-a fost atribuită calitatea de "doctor", deşi nici măcar în baza documentară de pe internet referitoare la Iaşi o asemenea titulatură nu este prezentă. În încheierea articolului anunţam constatarea unei alte anomalii… stradale. Este vorba de oscilaţia între Palade şi Pallady, ca nume al unei străduţe ce leagă strada numită Lascăr Catargi de aceea care poartă numele de M. Kogălniceanu.

Mai întâi, atât după site-ul hartionline.ro/iasi/harta/strazi5.html, cât şi după Nomenclatorul străzilor din municipiul Iaşi, respectiva arteră de circulaţie s-ar numi încă, pur şi simplu, Palade. Dacă însă pentru informaţii (căci la faţa locului nu se găseşte nici o tăbliţă indicatoare) te adresezi unui ieşean, este drept, ceva mai tânăr, care locuieşte acolo, acesta îţi poate dovedi, pe baza cărţii de identitate, că te afli pe strada Theodor Pallady. Tot atât de încurcate sunt informaţiile, de pe internet, privind situarea firmelor ieşene din zona în discuţie; astfel, una care oferă "servicii de vânzări autoturisme şi utilaje noi şi rulate" este înregistrată pe "strada Theodor Pallady", dar alte firme, cu diferite preocupări, înregistrate, este drept, în 1991 sau 1992, au ca adresă "strada Palade", deşi toate se află pe aceeaşi arteră de comunicaţie. Cuiva i s-ar putea părea că, eventual, o transcriere "populară" suspectă, Palade, din sursele citate, neactualizate încă, a fost înnobilată recent de persoane cultivate din municipiul nostru sau de o anumită comisie de la primărie în Pallady, dar lucrurile nu stau deloc aşa. Denumirea Palade se găşeşte în lucrarea lui N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, din 1915, în lista intitulată Alfabetul stradelor (trimitem la reeditarea de la Tehnopress, din 1997, p. 92), iar numele este al unui boier, hatmanul Constantin Palade, despre care s-ar putea spune multe, dar cunoscut şi prin aceea că, în 1823, domnitorul Ioniţă Sandu Sturza i-a întărit hrisovul privind dreptul de a înfiinţa "târg la Podu Iloaiei" (vezi ghepardul.ablog.ro) şi a cărui casă mai fiinţează, se pare, pe strada al cărui nume… s-a metamorfozat! Cam după 1995, cuiva, poate persoană importantă, eventual chiar pornită împotriva nedreptăţii sociale, i-a trecut prin cap că ne putem scutura de trista amintire a vechiului regim feudal (întârziat la noi!) şi că s-ar putea profita de asemănarea numelor pentru a cinsti (nu-i aşa?) memoria marelui pictor Theodor Pallady! Va fi fost vreun fals justiţiar, va fi fost vreun simplu şugubăţ, dar un astfel de gest este cel puţin discutabil. Aşa cum putem afla şi dintr-o sensibilă evocare publicată de Ion Mitican chiar în "Ziarul Lumina", pictorul Theodor Pallady s-a născut la Iaşi, ba mai mult, a şi locuit un timp, în copilărie, pe strada Păcurari şi apoi, după 1906, în vecinătatea Iaşilor, în zona a cărei amintire ne-a lăsat-o prin tabloul intitulat Casa de la Bucium (în imagine). Pe urmele amintirilor, Ion Mitican, autorul a numeroase cărţi despre oraşul nostru, care notează că, acum câţiva ani, de la o trăitoare în zona respectivă ar fi auzit chiar un nume: "Hudiţa lui Palade" (!), a lansat un mişcător şi îndreptăţit apel "Redaţi Iaşului şi Buciumului casa marelui pictor". Răspunzându-i, municipalitatea ieşeană ar putea găsi şi strada demnă (ori numai potrivită) să poarte numele marelui pictor, revenind şi asupra transferului uzurpator, aşadar de-a dreptul ofensator ca ţinută, înfăţişat în rândurile de faţă. Ca să nu mai vorbim de inconveniente pe care actuala situaţie le prezintă pentru firmele cu adrese nemotivat diferenţiate, de pe strada Palade - Pallady, de tipul celor ce pot fi găsite pe internet, ca reclamaţii, în legătură cu erori din "Certificatul de nomenclatură stradală".