Tableta prefectului: Seceta atinge şi sufletele noastre

▲ A gândi pozitiv şi a fi optimist este o necesitate şi nu un sacrificiu ▲

De mult timp roua dimineţii nu mai este o bucurie pentru agricultori, părând că va rămâne doar o amintire pentru noi toţi. Îmi aduc aminte de poveştile auzite de la părinţi, cu referire la seceta din 1946. Şi mă îngrijorez atunci când există supoziţii că acest an, precum şi cel care va urma vor fi mai duri decât acea perioadă. După ce România a trecut prin perioade de inundaţii catastrofale, se pare că urmează să gestionăm şi cealaltă faţă a unor fenomene naturale extreme. Nu voi face, astăzi, însă, referire la lunga listă de măsuri sau de acţiuni pe care instituţiile statului le desfăşoară la nivelul Judeţului Iaşi. Se spune că Dumnezeu este Cel care ne oferă totul. Şi se presupune că multe din aceste aspecte au legătură şi cu felul nostru de a fi. O lungă perioadă de timp fusesem obişnuit să primesc şi să aştept de la cei din jur, plecând de la oamenii simpli, până la cei care conduc destine, modalităţi anume prin care faptele curente din jurul nostru se întâmplă sub influenţa mediului în care trăim. În urmă cu mai mulţi ani, mi-am pus problema că nu mai este cazul să aştept schimbări de la cei din jur şi că e momentul să le generez eu însumi. Am avut şi am un motto principial care se rezumă astfel: „Nu aştepta de la ceilalţi, determină singur schimbarea în jurul tău!“. Poate că nu întotdeauna o asemenea atitudine generează toate schimbările dorite. Am observat, însă, în ultimul timp, şi nu doar în judeţul Iaşi, un fel de obişnuinţă de a trata negativ tot ceea ce se întâmplă cu noi. Îi spuneam unui amic, cu un limbaj poate cam dur, discutând despre modul în care ne relatăm cotidianul ieşean, că marcarea teritoriului în astfel de situaţii seamănă cu gesturile maidanezilor. Este ca şi cum felia de pâine cea de toate zilele, în loc să o protejezi, o tăvăleşti prin toate murdăriile, asistând fericit la rezultatul unei asemenea fapte. Mi se pare anormal să nu ştim să apreciem normalitatea, firescul, consecvenţa, onorabilitatea, demnitatea şi, nu în ultimul rând, valoarea. Ceea ce ar însemna marketingul pentru promovarea locului în care trăim este deseori viciat de diverse atitudini. Evident că faptele sunt creaţia oamenilor. Şi ele nu sunt întotdeauna neapărat pozitive. Atunci, însă, când aceşti oameni sunt reprezentativi, totul capătă alte conotaţii. S-a discutat, teoretic, de multe ori, despre reforma morală a societăţii. Totul a rămas, în schimb, doar la stadiul de principii şi declaraţii, părând că societatea noastră încă nu are puterea să ia şi măsuri concrete. Multe dintre cele de mai sus sunt opera tuturor. Indiferent că vorbim despre acţiunile noastre sau dezinteresul nostru. A gândi pozitiv şi a fi optimist este o necesitate şi nu un sacrificiu. Seceta din sufletele noastre are nevoie de apa vie a propriei noastre conştiinţe. Aşteptările mele de la cei din jur presupun selectivitate. Adică, a şti să diferenţiezi binele de rău, a şti să te bucuri de mediul în care trăieşti, a şti să apreciezi ceea ce merită scos în evidenţă. Fiecare dintre noi este responsabil de viitorul copiilor noştri!