Talpa-gâștei, o plantă „sedativ”

Planta are proprietăți terapeutice asemănătoare cu cele ale valerianei, dar de trei ori mai puternice. Astfel, este recomandată în fitoterapie pentru efectele sale sedativ-cardiace și nervoase, hipotensive, vasodilatatoare periferice, antispastice, antiastmatice, expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, astringente, calmante, vulnerare, tonic-generale, stimulatoare. În medicina naturistă este utilizată partea aeriană înflorită a plantei, fără tulpinile groase și lignificate (Herba Leonuri).

Originară din Asia, talpa-gâștei este o plantă cu multiple virtuți vindecătoare, foarte bine cunoscută și în medicina populară românească. De altfel, în popor i s-au dat diverse denumiri: apucătoare, coada-leului, catușniță, iarba că­șunătorii, talpa-lupului, somni­șor. Crește pe marginea pădurilor, drumurilor și a căilor ferate, prin zăvoaie umede, dărâmături, locuri necultivate din zonele de câmpie și deal, până la altitudinea de 600 m.

Vârfurile înflorite și ramurile tinere de talpa-gâștei se taie la începutul și în timpul înfloririi (lunile iunie-august) și se usucă la umbră. Produsul uscat păstrează culoarea verde-închis, nu are miros, iar gustul este ușor amar.
Planta este bogată în alcaloizi, ulei eteric, taninuri, acizi organici, vitamine (A, C, E) și săruri minerale.

Acțiuni specifice

- în hipertensiune arterială, nevroză cardiacă, reglarea bătăilor inimii de origine nervoasă, arterite;
- în caz de neurastenie, insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stări depresive;
- în stări de sufocare în astm bronșic;
- în tulburari de menopauză și adenom de prostată;
- în caz de reumatism sau artrite;
- în colite, indigestii, anorexie;
- pentru reglarea funcțiilor tiroidei în boala Basedow;
- pentru tratarea rănilor, arsurilor, contuziilor, umflăturilor.

Preparate pentru uz intern

- Infuzie dintr-o linguriță de herba uscată la 250 ml de apă clocotită; se infuzează două minute, se strecoară și se beau două-trei ceaiuri călduțe pe zi în afecțiuni cardiace pe substrat nervos (nevroză cardiacă), stări depresive, anxietate și insomnii;
- Infuzie concentrată din 15 g de plantă uscată la 200 ml de apă clocotită; se lasă la infuzat 10 minute, se strecoară și se iau câte trei-patru linguri pe zi, în stări depresive și nervoase, hipertensiune arterială, boli pulmonare și renale;
- Infuzie din amestec, în părți egale, cu talpa-gâștei, păducel, valeriană și odolean, din care se beau două ceaiuri pe zi, dimineața și seara, pentru reducerea tensiunii arteriale;
- Infuzie din amestec, în părți egale, cu talpa-gâștei, chimion, fenicul și valeriană, din care se ia o lingură la 200 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară, se îndulcește după gust și se beau câte trei ceaiuri călduțe pe zi, în stări nervoase, urmate de balonări ale stomacului;
- Tinctură din 20 g de plantă la 100 ml de alcool de 70°, care se lasă la macerat 7-8 zile; după strecurare se iau câte 20-30 picături de 2-3 ori pe zi, înainte de mesele principale, având acțiune sedativă în nevroze cardiace, diminuarea frecvenței pulsului și combaterea tahicardiei, datorată hipertensiunii și anginei pectorale.

Rețete pentru uz extern

- Infuzie din 25 g de plantă la 200 ml de apă clocotită; se utilizează sub formă de băi și comprese;
- Infuzie din 30-50 g de plantă la un litru de apă clocotită; se utilizează sub formă de spălături cicatrizante, în răni deschise, greu vindecabile;
- Decoct din 50 g de plantă uscată la un litru de apă rece; se fierbe și se folosește sub formă de cataplasme, în cicatrizarea rănilor, diminuarea umflăturilor și înlăturarea durerilor de picioare și junghiuri, ținându-se timp de două-trei ore. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - din lucrarea „Izvoare de sănătate din flora medicinală”)