Tendință de revenire în țară a românilor plecați

Numărul persoanelor care au revenit în România începând din 2020 şi au solicitat deschiderea drepturilor la beneficii familiale a fost mai mare, în fiecare an, decât al celor care au plecat la muncă în alte state, arată o analiză a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Anul cel mai dinamic, cu cele mai multe plecări (16.578) și reveniri (21.384), a fost 2023, iar Germania a fost principala destinaţie a lucrătorilor români în perioada 2020-2025.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), după vârful din 2023, s-a înregistrat o scădere a suspendărilor drepturilor la beneficii familiale, adică a plecărilor la muncă în străinătate, în 2024 şi 2025, de la 16.578 la 13.499, evoluţie care poate reflecta fie condiţii mai atractive pe piaţa muncii din România, fie o diminuare a cererii de forţă de muncă în alte state membre. Tendinţa ilustrează un proces de reintegrare socială mai puternic decât migraţia externă în cazul familiilor cu copii. Cea mai mare diferenţă în favoarea României a fost înregistrată în 2021 (+8.595), perioadă post-pandemică, când mulți români, în special din Spania şi Italia, au revenit în ţară.

„În ansamblu, datele confirmă că, deşi migraţia externă rămâne o opţiune constantă, cu o medie de 13.500 de suspendări anual, România înregistrează un flux mai mare de reveniri, cu o medie de circa 20.000 de deschideri de drepturi la beneficii familiale pe an”, arată analiza ANPIS, citată de Agerpres.

Germania reprezintă un punct de referinţă pentru 2025, fiind principala destinaţie de migraţie economică, cu 5.482 de renunțări la drepturile din România (40,6% din totalul suspendărilor) ca urmare a unei activităţi lucrative în Germania, dar și țara din care au provenit 5.809 de cazuri de reluări de drepturi în țară (peste un sfert din total). Alte state membre relevă, de asemenea, fluxuri semnificative într-un sens sau altul în 2025: Marea Britanie - 4.123 reveniri în România; Belgia - 1.197 suspendări de drepturi în România, ca urmare a începerii muncii în această țară; Olanda - 1.040 suspendări de drepturi.

Potrivit ANPIS, regulile europene stabilesc că dreptul la prestaţii familiale se acordă, în principiu, în statul în care persoana îşi desfăşoară activitatea, indiferent de statul de reşedinţă al familiei, aplicându-se criterii suplimentare în funcţie de fiecare caz. În România, ANPIS este instituţia care aplică aceste reguli, asigurând stabilirea corectă a drepturilor şi cooperarea cu instituţiile similare din celelalte state UE. „Persoanele care au lucrat într-un alt stat membru pot beneficia în România de mai multe prestaţii familiale, respectiv: alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie şi indemnizaţia pentru adopţie, acordată pe durata concediului de acomodare”, arată instituția. (C.Z.)