Toamna înfloresc speranţele şi uniformele școlare

Septembrie! Pentru unii înseamnă nostalgie, final de vară, ploaie, toamnă... Pentru alții, septembrie e un alt fel de martie. Înfloresc speranţele şi uniformele școlare, pe unde mai există. Cred cu tărie că în septembrie înflorește nu doar speranța, ci și credința. Cineva zicea că speranța e sora mai mică și mai timidă a credinței. Oamenii spun cu un oftat „sper să fie așa”, fiindcă le e teamă să gândească altfel. Am credința, nu doar speranța, că părinții din toate colțurile ţării vor fi mai atenți la ce se întâmplă în școala copilului lor. Am credința că şi profesorii vor fi mai atenți şi mai vigilenți la nevoile reale ale copiilor pe care îi educă. De altfel, profesorii sunt cei pe care părinții îi deleagă să îi educe atunci când ei, părinții, în goana după o viață mai bună, nu mai au timp și nici suficientă competență.
Și uite așa, septembrie e de fapt o lună cu emoție, cu bucurii așteptate, cu prietenii noi și stres, mult stres pentru părinții și bunicii care își retrăiesc copilăria și prima zi de școală...
Nu cred că este o simplă coincidență că anul școlar începe aproape odată cu anul bisericesc. Biserica e locul în care au avut loc primele ore de curs, biserica este prima școală, iar profesorii se numesc și astăzi dascăli.
Sigur că au trecut anii, iar copiii nu mai sunt deloc cum erau, astăzi sunt dinamici și știu mult mai multe, au acces la informaţie şi la mijloace noi de a o culege, au alte preocupări şi parcă au altă minte. Am încercat să fac o paralelă între mine la aceeași vârstă și fiica mea - nu prea părem neamuri... Mă uit la degetele ei pe tastele telefonului sau ale telecomenzii și îmi aduc aminte că eram mai mare când tata a învelit în plastic prima telecomandă din casă, să nu cumva să se murdărească sau să se prăfuiască. Astăzi pornim orice cu sau fără cheie sau alt mijloc, dar oare sufletele noastre nu au și ele nevoie de un „stop și de la capăt”? De un fel de „reset”? Sau poate nu ni-l permitem, fiindcă uneori mergem mai repede decât pot suporta sufletele noastre și nu prea știm să ne oprim să ne ajungă din urmă.
Vă doresc un septembrie blând și binecuvântat!