Tratamente homeopatice pentru adenomul de prostată

Prostatismul reprezintă un ansamblu de semne clinice ce dezvăluie un adenom de prostată necomplicat. Primele semne clinice care ne îndrumă spre ideea că ar putea fi vorba de un adenom de prostată sunt: disuria şi polakiuria (micţiuni frecvente, cu greutate la urinare) în a doua jumătate a nopţii.

Pentru a se ajunge la un diagnostic cât mai precis, trebuie să se recurgă la un diagnostic diferenţial între o maladie a colului, un neoplasm de prostată şi un adenom de prostată. În cadrul diagnosticului diferenţial vom ţine cont de tulburările de micţiune cu infecţie acută, care ne pot conduce la un prostatism sau adenomită. În cazul unei infecţii cronice pot conduce la o stagnare, în urma căreia poate să apară o congestie cu hematurie, cu litiază sau cu diverticul, cu retenţie, cu insuficienţă renală. Tratamentul homeopatic se poate împărţi în trei categorii : - medicaţie de scleroză; - medicaţie de congestie; - medicaţie de infecţie. Medicaţia de scleroză Un prim remediu la care ar trebui să ne gândim este thuia, remediu asupra căruia vom reveni în legătură cu modul de administrare, dar şi în ceea ce priveşte perioada când trebuie administrat şi tipul constituţional. Un alt remediu la care ne putem gândi, funcţie de etiologie şi patogenezie, este medorrhinum. Dacă vom lua în calcul morfologia cu tendinţă către scleroză, lipoame şi polipi, ne putem orienta către remediul homeopatic calcarea carbonica. În situaţia în care avem oameni în vârstă, polisclerozaţi, cu hipertensiune arterială, putem să ne gândim la remediul homeopatic baryta carbonica. Pentru bolnavii impotenţi sau continenţi, cu dorinţe conservate şi ejaculare involuntară, ne putem orienta spre remediul homeopatic numit aurum muriaticum. Când investigaţiile paraclinice confirmă o hipertensiune asociată cu palpitaţii şi extrasistole, punând în evidenţă scleroză şi congestie la subiecţii colerici, trişti şi depresivi, ne putem orienta spre remediul homeopatic causticum. La pacienţii la care se observă paralizii, pareze, incontinenţă la efort putem administra remediul conium. Medicaţia de congestie Atunci când pacientul are o prostată sensibilă, mărită în volum, cu congestii localizate, cu apăsare perineală, remediul homeopatic care poate fi luat în discuţie este aesculus hippocastanum. Când pacientul are hipersensibilitate, hipernervozitate şi congestie putem administra remediul nux vomica. La pacienţii cu congestie pelviană pasivă, cu hemoroizi şi dureri lombare inferioare remediul recomandat este sulfur, iar la cei cu hemoroizi care sângerează, cu insecuritate sfincteriană, pe un teren uricemic şi/sau oxaluric, dacă constituţia o permite, remediul homeopatic indicat este aloe socotrina. Medicaţia de infecţie Dacă pacientul prezintă arsuri la sfârşitul micţiunii, cu o maladie a colului sau arsuri în timpul şi după micţiune, arsuri între micţiuni, dar care încetează la urinare, cu dureri după sondaj, cu urină tulbure, puţin abundentă, cu mucus vâscos sau pacientul urinează mai bine în picioare sau urinează mai bine ghemuit, cu dureri ce iradiază înspre gland-prepuţ, când pacientul are litiază şi/sau infecţie şi când pacientul prezintă o colibaciloză urinară în fază acută, sunt indicate remediile homeopatice corespunzătoare fiecărui semn clinic enunţat, după cum urmează: pareira brava, clematis erecta, staphys sagria, equisetum, hiemale, mercurius corrosivus. Interesul homeopatiei, dacă tratamentul este precoce, constă în faptul că se pot utiliza atât remedii simptomatice, cu acţiune asupra sindroamelor dureroase, când există congestie şi infecţie, cât şi remedii de fond, care se pot administra, atât în limita dezvoltării adenomului, cât şi ca să prevină apariţia adenomului de prostată.