„Un autentic erou romantic, cu o devenire exemplară”

Brașovul oferă iubitorilor de cultură și istorie, localnici și turiști deopotrivă, șansa de a descoperi universul cultural, istoric și uman al lui Andrei Mureșanu, cel care a scris memorabilele versuri ale poeziei „Un răsunet”, devenită ulterior imnul nostru național. Deschisă la sfârșitul lunii iulie în Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov, expoziția „Andrei Mureșanu - vocea care a trezit o națiune”, curatoriată de istoricul Marinela-Loredana Barna, muzeograf la instituția menționată, are menirea să aducă mai aproape de contemporani figura lui Andrei Mureșanu, poet, gazetar, revoluționar, prin mijloace actuale și atractive. Expoziția rămâne deschisă până la 4 decembrie 2026. În interviul de față, muzeografa Marinela-Loredana Barna oferă detalii prețioase despre procesul de cercetare și demersul curatorial. 

Stimată doamnă Marinela-Loredana Barna, ce ați dorit să aduceți în atenția publicului prin expoziția „Andrei Mureșanu - vocea care a trezit o națiune” de la Muzeul „Casa Mure­șenilor” din Brașov?

Anul 2026 marchează celebrarea a 210 ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu, creatorul versurilor care au însuflețit ge­ne­rații întregi. Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov aduce în atenția publicului o expoziție aniversară dedicată nu doar autorului versurilor imnului națio­nal al României, ci și omului din spatele acestora. Expoziția își pro­pune să readucă în atenția publicului personalitatea lui Andrei Mureșanu și să reflecteze asupra modului în care posteritatea sa a fost receptată de-a lungul timpului - o memorie valoroasă, dar păstrată fragmentar și incomplet în conștiința contemporană. Conceptul curatorial urmă­rește itinerarul vieții sale, o călătorie care începe la Bistrița, continuă la Blaj, unde și-a petrecut anii de formare, apoi la Brașov, orașul în care și-a afirmat vocația de poet și gazetar. Destinul îl poartă pentru șase luni în exil, la Ploiești, apoi la Sibiu, înainte de a reveni la Brașov, unde avea să-și încheie, mult prea devreme, viața, la doar 47 de ani.

Cât de mult timp v-a luat să vă documentați pentru acest demers și cu ce instituții ați colaborat în vederea realizării lui?

Memoria lui Andrei Mure­șanu este conservată și valorificată în cadrul Muzeului „Casa Mure­șenilor” Brașov, unde personalitatea și activitatea sa sunt prezentate sintetic în expoziția permanentă dedicată familiei Mureșianu. În acest context, Andrei Mureșanu a constituit, de-a lungul timpului, un subiect constant al preocupărilor mele de cercetare. Documentarea aferentă prezentului proiect expozi­țional a debutat anul trecut, odată cu aprobarea propunerii de către conducerea muzeului, fiind orientată spre aprofundarea și actualizarea informațiilor referitoare la viața, opera și posteritatea sa.

Având în vedere că Andrei Mureșanu s-a născut la Bistrița, oraș recunoscut drept „orașul imnului național”, cercetarea a fost completată prin informațiile oferite cu generozitate de doamna Laura Seserman, documentarist în cadrul Casei Colecțiilor și a Documentelor - Biblioteca Jude­țeană „George Coșbuc” Bis­trița-Năsăud. Specialistă preocupată de studierea perso­na­lității lui Andrei Mureșanu, domnia sa lucrează în prezent la elaborarea bibliografiei dedicate acestuia. De asemenea, imaginile monumentelor incluse în expo­ziție au fost puse la dispoziție prin amabilitatea doamnei Lavinia Moldovan, director al Direcției Programe și Proiecte Muzeale din cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, precum și a domnului Iakob Attila, cercetător științific la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, cărora le adresez sincere mulțumiri pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect.

Ce elemente de atracție pentru publicul tânăr ați inclus în conceptul dumneavoastră curatorial?

Alături de documentele din patrimoniul muzeului nostru, expoziția integrează o serie de elemente interactive și de interpretare contemporană, concepute pentru a facilita apropierea tinerei generații de personalitatea și opera lui Andrei Mureșanu. Între acestea se numără o machetă a casei natale și o instalație artistică din litere, concepută sub forma unei cortine, realizate de Ana-Maria Barna, studentă în anul al IV-lea la Facultatea de Arhitectură din cadrul Uni­versității de Arhitectură și Urba­nism „Ion Mincu” din București. În sala dedicată activității publi­cistice este amenajată o insta­lație interactivă de scris, prin intermediul căreia vizitatorii sunt invitați să completeze sintagma „Fără poezie…”, exprimându-și propriile reflecții asupra rolului poeziei în societate și în viața individuală.

Sala consacrată posterității include o hartă interactivă care ilustrează modalitățile prin care memoria colectivă a lui Andrei Mureșanu a fost perpetuată de-a lungul timpului. Vizitatorii pot descoperi că imaginea sa este evocată prin monumente amplasate în opt orașe, iar numele Andrei Mureșanu este purtat de 61 de străzi, un cartier, un parc, o parohie, un teatru și cinci instituții de învățământ, toate acestea constituind repere ale recunoașterii și valorizării contribuției sale la patrimoniul cultural și identitatea națională.

Cât de mult își „adjudecă” brașovenii personalitatea lui Andrei Mureșanu?

La Brașov, memoria lui Andrei Mureșanu este păstrată prin atribuirea numelui său unui liceu de prestigiu și prin monumentul amplasat în centrul istoric al orașului, repere care ilustrează recunoașterea contribuției sale la patrimoniul cultural și istoric local. Mormântul lui Andrei Mureșanu a depășit semni­ficația unui simplu loc de înmormântare, devenind, până la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România, un important spațiu de pelerinaj și afirmare a iden­tității naționale. În noaptea de 3/15 mai, tinerii români se adunau aici pentru a-i cinsti memoria, arborând tricolorul românesc într-un gest simbolic de solidaritate și de sus­ținere a idealului național. Această tradiție comemorativă se păstrează și în prezent prin pelerinajul anual organizat la 15 mai de elevii Colegiului Național „Andrei Șaguna”, care evocă momentele premergătoare redactării poeziei „Un răsunet”, devenită ulterior textul imnului național al României. Ceremonia, desfă­șurată în acordurile fanfarei și ale cântecelor patriotice, reprezintă o expresie a continuității memoriei culturale și istorice.

Totuși, diminuarea prezenței lui Andrei Mureșanu în memoria publică nu poate fi atribuită exclusiv comunității brașovene, ci reflectă un fenomen de amploare națională. Faptul că în 13 județe ale României nu există nici o formă de comemorare toponimică sau memorială dedicată lui Andrei Mureșanu evi­dențiază caracterul inegal și incomplet al receptării poste­rității sale în conștiința publică contemporană.

Cum se raportează la personalitatea lui generațiile de azi?

Generațiile de azi se raportează la personalitatea lui Andrei Mureșanu în mod diferit față de generațiile anterioare. Pentru puțini tineri, el este cunoscut în primul rând ca autorul poeziei „Un răsunet”, care a devenit ­textul imnului național al României, „Deșteaptă-te, române!”.

Ce reprezintă pentru ­dumneavoastră personal ­Andrei Mureșanu?

Pentru mine, Andrei Mure­șanu întruchipează destinul intelectualului transilvănean al secolului al XIX-lea, format într-o epocă marcată de profunde transformări politice, sociale și culturale. El reprezintă modelul omului de cultură care a ales să se implice în viața cetății prin puterea cuvântului și care și-a consacrat întreaga exis­tență promovării culturii, edu­cației și afirmării identității românești. Îl percep ca pe un autentic erou romantic, al cărui parcurs existențial urmează etapele unei deveniri exemplare. Chemarea către cu­noaștere l-a determinat să pornească într-o călătorie spirituală și intelectuală, în cadrul căreia întâlnirea cu mentorul său, Geor­ge Barițiu, a constituit un moment decisiv al formării sale. Confruntat cu dileme și frământări existențiale, Andrei Mureșanu și-a asumat cu responsabilitate misiunea de intelectual și de militant național, revenind, asemenea eroului din tiparul clasic al călătoriei ini­țiatice, transformat prin expe­riențele trăite și pregătit să pună talentul și convingerile sale în slujba idealului național.

Sunteți de acord cu ideea care circulă de o vreme în spațiul public, potrivit căreia imnul nostru ar trebui înlocuit cu unul triumfalist?

Consider că îndemnul la „deșteptare” formulat de Andrei Mureșanu în urmă cu 178 de ani își păstrează pe deplin actualitatea și relevanța în societatea contemporană. Din această perspectivă, inițiativa schimbării imnului național nu mi se pare oportună. Respectul față de trecut, față de valorile care au contribuit la formarea identității noastre naționale și față de simbolurile fundamentale ale statului român presupune nu doar cunoașterea, ci și asumarea și cinstirea acestora în mod corespunzător.

Arhiva Mureșenilor - sursă rodnică de cercetare  Marinela-Loredana Barna este muzeograf la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov și activează în domeniul cultural de 27 de ani. Născută la Brașov, a absolvit Liceul Teoretic „Andrei Șaguna” și a continuat studiile la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Istorie și Patrimoniu. De-a lungul vremii, ca rezultat al cercetării Arhivei Mureșenilor, a organizat mai multe expoziții personale: „Auziți, vedeți, mirați-vă! Expoziție de publicitate”, „Sigiliul - garanția originalității”, „Serviciile poștale în trecut”, „Directori poștali ai Brașovului”, „Magiștri poștali - secol XX”, „200 - Bicentenar Sevastia Mureșianu”, precum și expoziții colective: „Dansurile istorice”, „Pe drumul spre Marea Unire”, „Istorii 1877. Stories. Expoziție multimedia interactivă inspirată de rețelele de socializare”, „Moștenirea Mureșenilor”, „Ecouri medievale”. Concomitent, activitatea de cercetare a adunat-o în 49 de articole științifice în publicații de profil, în catalogul expozițional „200 - Bicentenar Sevastia Mureșianu” (2024), catalogul științific „De la anunț la reclamă. Publicitatea în Gazeta de Transilvania/ Gazeta Transilvaniei” (2025) și două cărți științifice în colaborare: Din colecția de fotografii stereoscopice a Muzeului Casa Mureșenilor din Brașov, în catalogul „Colecții și colecționari. Imagine 3D la începutul secolului XX. Fotografia stereoscopică” (coordonator: Ionela Simona Mircea, Alba-Iulia, 2013) și Despre evenimentele anilor 1848-1849 în paginile Gazetei de Transilvania, în „ÎnSemn de biruință. La 190 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872). Patrimoniul muzeal în slujba regăsirii istoriei” (coordonator: Ionela Simona Mircea, Alba-Iulia, 2014).