Uscăciune în agricultură

Rag vitele de foame, iar pământul devenit arid, cu hăuri care se cască sub picioare, le umple burţile hămesite. Adulmecă fără succes un miros de care au avut parte doar câteva săptămâni, în primăvară, atunci când colţul ierbii anunţă belşugul pe ogoarele patriei. Bietele animale, care se hrănesc doar cu ce mai dă Dumnezeu în urma vreunei ploi binecuvântate, şi-au pierdut demult luciul pielii, coarnele pare că s-au mai tocit, iar carnea pe os nu prea se mai vede. Costelive, mult mai agresive decât de obicei, bietele animale se mai şi îmbolnăvesc. Pământul nu le ţine de foame, iar dobitoacele gem, adeseori plictisite, şi anunţă parcă situaţia grea în care se zbate ţăranul român. Situaţia nu este mai roz în nici o parte a ţării, aceeaşi atmosferă sumbră cu fântâni secate, cu locuri pe unde cândva trecea un curs de apă, câmpii pârjolite şi autorităţi neputincioase.

Plan de combatere a secetei pe 25 de ani La mai bine de o lună de când în ţară s-a instalat seceta, unii spun că e mai cumplită decât cea din 1947, autorităţile centrale învaţă cum să combată seceta de la francezi şi încearcă fără prea mari sorţi de izbândă să întocmească un plan de combatere a secetei. Ministerul Agriculturii va întocmi în acest sens un plan de bătaie şi va pune la punct un program de prevenire şi combatere a efectelor secetei pe termen de până la 25 de ani. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu i-a acordat ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remeş, o perioadă de graţie de aproximativ o săptămână în vederea elaborarii unui program de combatere a secetei, în numărul următor având şi noi posibilitatea să analizăm soluţiile propuse de minister. „Trebuie să facem un program foarte detaliat, cu identificarea zonelor şi a căilor de rezolvare a problemelor, dar şi cu bugetarea necesară, începând cu 2008“, a anunţat ministrul Agriculturii. În primă instanţă, se va întocmi o schiţă cu principalele probleme identificate în acest moment, după care se va trece la analiza unui program de prevenire şi combatere a efectelor secetei pe termen de până la 25 de ani. Trei ministere vor colabora la acest proiect, respectiv Ministerul Agriculturii, al Mediului şi al Finanţelor Publice, iar acesta va avea o finalitate înainte de aprobarea bugetului pentru 2008, astfel încât să fie cuprinse în buget sumele necesare derulării acestuia. Premierul Tăriceanu, nemulţumit de ministrul agriculturii Depăşiţi în mare măsură de situaţie şi preocupaţi parcă mai mult de luptele politice, şefii de la agricultură au întocmit la cererea primului-ministru o situaţie mult prea stufoasă în raport cu problemele clare, ce se văd cu ochiul liber şi cu care se confruntă la acest moment agricultura românească. „Nu am avut timp suficient la dispoziţie. Am prezentat o situaţie cam lungă, când premierul ceruse ceva schematic, centrat direct pe programele de combatere a secetei“, a motivat neconvingător ministrul Remeş. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi-a exprimat public, pentru prima dată, nemulţumirile în legătură cu activitatea ministrului agriculturii, declarându-se dezamăgit de strategia de combatere a secetei primită de la ministrul Remeş, pe care a catalogat-o ca fiind „o analiză a unui funcţionar de minister“. Fructele s-au copt mai repede Seceta prelungită a grăbit recolta fructelor şi a legumelor cu cel puţin o lună, însă absenţa apei şi căldura excesivă au diminuat producţia, astfel încât sunt aşeptate creşteri ale preţurilor la aceste produse alimentare. „În acest an, seceta a grăbit recolta cu cel puţin trei săptămâni, atât la legume, cât şi la fructe. Totuşi, ne asteptăm şi la o diminuare a producţiei faţă de estimări. Mai mult, calitatea acestor produse a fost afectată de secetă, acolo unde nu a fost asigurat un supliment de apă“, a declarat Cornelia Ionescu, consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Producătorii agricoli şi specialiştii susţin că recoltatul timpuriu era de aşteptat într-o oarecare măsură, dat fiind faptul că iarna trecută a fost una călduroasă, fără prea mari precipitaţii, lipsa apei accentundu-se şi în primăvară. „Pentru legume şi fructe totul este grăbit cu o lună, aşa că nu e exclus ca la sfârşitul lunii iulie să se termine, de exemplu, şi recoltatul strugurilor“, a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu. Preţuri piperate în pieţe În prezent, cartofii sunt cei mai afectaţi de căldura excesivă din ultima perioadă, dar şi de absenţa apei din sol. Temperaturile mari au făcut ca multe legume să aibă un rod sub aşteptări, preţul acestora fiind destul de mare în pieţe în ciuda calităţilor mai slabe faţă de anii trecuţi, în timp ce unele fructe au dispărut chiar din copaci, mulţi gospodari din Moldova plângându-se că anul acesta caişii nu au mai făcut rod chiar deloc, şi asta în ciuda faptului că, teoretic, pomii fructiferi nu suferă foarte mult din cauza căldurii. Producţia fiind mică şi cererea mare, preţul fructelor şi legumelor a explodat în pieţe, mai ales la produsele de grădină. Consumatorii au fost salvaţi oarecum de producţiile obţinute după metode noi, acestea fiind mai ieftine, însă calitatea lor lasă de dorit. Producătorii şi comercianţii din pieţe nu renunţă nici la un leuţ, susţinând că trebuie să practice preţurile ridicate pentru a-şi putea astfel acoperi costurile de producţie. Specialiştii au anunţat că România va înregistra, în septembrie 2007, cea mai gravă secetă existentă vreodată, în condiţiile în care cantităţile de precipitaţii din perioada septembrie 2006 - 31 mai 2007 au fost cele mai mici din istorie. Şi animalele suferă din cauza căldurii Producţia de animale, de lapte şi, în general, a produselor derivate vor avea de suferit din cauza secetei. Specialiştii susţin că aceste scăderi în ceea ce priveşte producţia de lapte şi de animale va fi cauzată de lipsa de hrană, în ceea ce priveşte taurinele, dar şi decizia celor mai mulţi dintre crescători de a sacrifica vacile. Nu doar producţia de lapte va fi afectată de secetă în acest an, ci şi efectivul de animale, numărul taurinelor fiind deja în scădere. Oamenii le sacrifică pentru că nu au cu ce să le hrănească sau le vând pe sume de nimic în oboare, spre exemplu preţul unei vaci nedepăşind de multe ori 3 milioane de lei vechi. Potrivit datelor furnizate de MAPDR, în luna iunie, preţul laptelui a fost de 0.8 lei/litru, specialiştii şi producătorii anunţând chiar o creştere în ceea ce priveşte preţul laptelui după luna septembrie.