La Biblioteca Academiei Române va putea fi vizionată, până în 24 martie 2023, expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie”, care cuprinde exponate ce ilustrează istoria presei noastre de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea fiind unicat. Alături de edițiile „Curierul românesc” şi „Albina românească”, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, este expusă o copie fotografică după „Courier de Moldavie”, primul periodic apărut în Moldova, la Iaşi, în 1790. De asemenea, sunt prezente în expoziție exemplare ale ziarelor „Adevărul”, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la Bucureşti în 15 august 1888), şi „Dimineaţa” (1900). Evenimentul face parte din seria celor dedicate prezentării tezaurului de periodice al Bibliotecii Academiei Române, deţinătoarea celei mai bogate colecţii de presă românească tipărită în ţară sau în străinătate. Până în prezent, această colecție numără peste 58.800 de titluri de periodice, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Cei doi reprezentanți ai Biroului de presă al Patriarhiei Române, pr. Adrian Agachi și pr. Florin-Ciprian Petre, și-au lansat sâmbătă, 6 iunie, cele mai noi cărți în cadrul Salonului internațional de carte Bookfest, la standul Editurilor Patriarhiei Române și al Tipografiei Cărților Bisericești. Ambele lansări au fost moderate de pr. Ștefan Zară, consilier cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
La cea de-a 4-a ediție a Târgului de artă contemporană MoBu, care a reunit peste 50 de artiști şi s-a desfășurat în perioada 3-7 iunie, au fost expuse lucrări de pictură, sculptură, desen, grafică,
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) găzduiește, în 11 iunie 2026, de la ora 14:00, avanpremiera spectacolului radiofonic „Luna sângerie şi vocea care aşteaptă”, de Oana Maria Cajal, în regia lui Ga
Concursul Internațional „George Enescu” marchează, anul acesta, un nou record absolut în istoria competiției: 645 de tineri muzicieni din 55 de țări s-au înscris la secțiunile instrumentale: vioară,
.jpg)
Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinților Români) Matei 4, 18-23 În vremea aceea, pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileei, a văzut pe doi frați: pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, ca
„Zis-a Domnul: Feriți-vă de prorocii mincinoși, care vin la voi îmbrăcați în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veți cunoaște. Oare culeg oamenii struguri din spini sau
Fraților, celui care face fapte, nu i se socotește plata după har, ci după datorie; iar celui care nu face fapte, ci crede în Cel ce îndreptează pe cel păcătos, credința lui i se socotește cu dreptate. Precum
Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei (†444), s-a născut în Egipt, pe la anul 378. A fost nepotul lui Teofil, Arhiepiscopul Alexandriei (385-412). A studiat la Şcoala Catehetică din Alexandria.
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 572-574 „Zicea uneori (protosinghelul Ioanichie Moroi) către ucenicii săi: – Fraților, aceste două l
Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu a fost unul dintre marii părinți duhovnicești ai Ortodoxiei contemporane. Te primea la Schitul Românesc Prodromu într-o atmosferă duhovnicească unică, ce i se datora în
Începând cu anul 1992, avem înscrisă în calendar, la două săptămâni după Rusalii, Duminica Sfinților Români, în care îi sărbătorim pe sfinții noștri, cunoscuți sau necunoscuți de oameni, dar
Miron Barnovschi Movilă rămâne printre chipurile smerite, dar luminoase ale istoriei Moldovei, un domnitor a cărui viață și moarte capătă, privite în profunzime, conturul unei mărturisiri depline, în care
La 9 iunie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Chiril al Alexandriei (†444), unul dintre cei mai mari Părinți și învățători ai Bisericii. Patriarh al Alexandriei timp de peste trei decenii, el a
În ultimii ani, un gând mi-a revenit cu insistență: mărturiile pe care ni le-au lăsat moștenire eroii, mucenicii, mărturisitorii din secolul XX pot fi citite și dintr-un unghi practic. Vom căpăta
