Oamenii de cultură din zona muzicii clasice au spus-o de mai multe ori: avem nevoie de o sală modernă pentru concerte. De ani buni, organizarea festivalurilor şi spectacolelor de muzică clasică din România este la nivel înalt (Festivalul Enescu este doar un exemplu), singura lipsă în domeniu este o sală adecvată anilor noştri. Vestea bună este că, potrivit unui document publicat vineri pe site-ul Guvernului şi citat de Agerpres, printre obiectivele acestui an se numără şi obţinerea banilor necesari demarării procedurilor pentru construirea în Bucureşti a unei săli de concerte cu 2.000-2.400 de locuri, pe lângă modernizarea clădirii Muzeului Naţional de Istorie a României, modernizarea clădirii Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare la Palatul Culturii din Iaşi, începerea lucrărilor de consolidare şi restaurare la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.
La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
De Ziua internațională a poeziei, actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Burcă vor susține spectacolul „Pianul cu poeme” la Teatrul Bulandra - Sala „Liviu Ciulei” din București. „Pianul cu poeme
S-au împlinit zece ani de când Moara de hârtie din Comana a lansat un mărțișor aparte, lucrat din hârtie manuală cu inserții florale și cu urări în versuri, numit Cărțișor. Nămeții au troienit drumurile, dar sâmbătă, 21 februarie, echipa care bucură oamenii cu mărțișorul cultural a sărbătorit evenimentul cu prietenii - adulți și copii din comunitate care beneficiază de existența Cărțișorului.
Teatrul „Ion Creangă” anunță ediția a treia a „Lunii lui Ion Creangă - Povești și Amintiri din copilărie”, organizată pentru a celebra atât numele, cât și moștenirea literară pe care a lăsat-o ma
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul: Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu s-a născut în binecuvântatul Ţinut al Neamţului, în comuna Farcașa, în anul 1914. A intrat de tânăr în obștea Mănăstirii Neamț. A fost trimis la București pentru st
Părintele Petroniu de la Prodromu, din Colecția Duhovnici Români Contemporani, Ed. Bizantină, 2015, pp. 67-68 „Familia (Sf. Cuv. Petroniu de la Prodromu). M-am născut la 23 mai 1916, în satul Fărcașa,
În Balcani, bunicii reprezintă o instituţie în sine. Mai ales în România şi în Grecia. Desigur, părinţii sunt maxima autoritate în familie, dar ori de câte ori greşeam în faţa lor, iar bunicii sau măcar
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Anița Nandriș-Cudla a fost o țărancă simplă, a cărei viață a fost spulberată într-o clipă de vifornița sângerie a comunismului. A fost una din zecile de mii de români din Bucovina și Basarabia deportați
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
