„Războiul monumentelor”- carte menită Anului Centenar

Sub semnătura lui Iulian Rusanovschi, avocat în Republica Moldova, doctorand în Drept şi absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, a apărut în acest an la Editura ”Cu drag” din Chişinău o carte-monument, fără a dori prin această apreciere să parafrazăm titlul cărţii. „Războiul monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria din perioada 1918-1944” nu poate fi considerată altfel datorită valorii sale, cu totul excepţionale, pentru recuperarea memoriei româneşti din stânga Prutului, prezentând 450 de monumente ridicate în acea perioadă.

Cu pricepere remarcabilă de documentarist, cu o viziune autentică de istoric şi cu acrivia unui arhivar, Iulian Rusanovschi şi-a propus să ofere nouă şi posterităţii o privire de ansamblu asupra monumentelor româneşti ridicate în perioada amintită mai sus, cele mai multe dintre ele distruse de puterea sovietică, altele existând încă, oarecum în chip minunat. Câteva au fost restaurate sau refăcute în anii din urmă, unele prin directa osteneală a autorului cărţii.

În seara zilei de 14 decembrie, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa autorului, Sala Sinaxar din cadrul Muzeului Mitropolitan din Iaşi a fost gazda lansării la Iaşi a cărţii Războiul monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria din perioada 1918-1944.

Evenimentul a avut şansa de a fi onorat de doi vorbitori care au acreditarea de a prezenta o astfel de operă: părintele prof. univ. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, şi arhim. Nicodim Petre, consilier al Sectorului de misiune al Arhiepiscopiei Iaşilor, sector care s-a ocupat de organizarea acestei lansări prin intermediul Departamentului de Misiune externă.

Primul vorbitor, părintele decan Ioan Vicovan, profesor de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, a făcut o prezentare elogioasă cărţii, afirmând: „Această lucrare se referă la monumentele din Basarabia, Bucovina de Nord, cât şi din Transnistria. Ele sunt prezentate aici pe judeţe, cu structura administrativă din perioada respectivă. Fiecare judeţ este precedat de o hartă a judeţului aşa cum era atunci. (...) Cartea este importantă pentru că, vorbind despre trecut, arată modul în care oamenii ţineau atunci la istorie. Deşi aceste monumente au fost ridicate în perioada 1918-1944, ele reflectă realităţi mult mai vechi, ale identităţii noastre naţionale”.

Părintele consilier Nicodim Petre a descris lucrarea ca pe un document şi o mărturisire a iubirii faţă de neamul românesc. Preacuvioşia sa a insistat asupra ineditului pe care ni-l propune volumul prin redescoperirea realităţilor din acei ani atât prin imagine, cât şi prin mesajul de patriotism şi rezistenţă care ni s-a transmis în mod explicit: „Fotografiile sunt foarte valoroase pentru că arată, foarte multe dintre ele, evenimente de la sfinţirea monumentelor, cum ar fi cele din anii 1922, 1923, 1936 şi nu numai. În fotografii recunoaştem episcopul sau preotul din vremea aceea, ministrul sau primarul din vremea aceea. Toţi aceştia au fost preocupaţi de a «lăsa urme» care să vorbească urmaşilor despre suferinţa şi jertfa pe care au făcut-o cei de dinaintea noastră pentru a păstra pământul, tradiţiile şi valorile noastre. Neamul românesc nu piere. Dacă priveşti la toate aceste monumente, şi sunt vreo 450 în această carte, realizezi că ele marchează spaţiul în care au trăit şi trăiesc românii şi graniţele până unde a fost teritoriul nostru până în 1945. Monumente care au fost distruse, dar care n-au dispărut în întregime pot fi acum reabilitate sau refăcute, refăcându-se astfel o parte din tabloul istoric al românilor”.

În cuvântul rostit la final, Iulian Rusanovschi a spus, printre altele: „Cartea vine ca un act de igienă spirituală şi culturală care readuce în memoria publicului imaginea autentică a patrimoniului cultural din perioada interbelică, a ceea ce înseamnă românesc în Bucovina şi în acest teritoriu botezat de ruşi Basarabia, deşi este România. Consider eu că acest volum va fi un prim pas pentru a putea să credem că ieşim învingători din războiul declarat de sovietici memoriei noastre culturale. Aceasta a fost intenţia mea. Închei cu ultimul gând că această lucrare nu cuprinde toate monumentele din cuprinsul Basarabiei, am mai găsit încă şapte după ce am tipărit cartea, dar sper să se încadreze într-o a II-a ediţie”.

„Războiul monumentelor”, carte care însumează 650 de pagini, apărută într-o ţinută editorială de excepţie, poate candida la podiumul cărţilor patriotice publicate în Anul Centenar în România. Este o operă care ar merita să înnobileze rafturile bibliotecilor mari din România şi din lumea întreagă. De ce? Pentru că este o carte a adevărului istoric redescoperit prin curajul celor care nu vor ca acesta să fie pierdut sau distrus odată cu risipirea unor monumente sau a unor semne ale istoriei noastre naţionale.