Educaţia din România în raportul OCDE

Sistemul de învăţământ românesc se confruntă cu mai multe probleme, de la deficitul de profesori şi subfinanţare până la pierderea „pe drum” a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, care nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională şi nici nu au un loc de muncă. Raportul „Education at a Glance 2026”, realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că elevii români petrec mai puţin timp la şcoală şi au vacanţe mai lungi faţă de media OCDE. 

Raportul realizat de OCDE şi făcut public de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prezintă o radiografie a sistemului de învăţământ românesc care evidenţiază mai multe deficienţe. Şcolile întâmpină dificultăţi în angajarea persoanelor potrivite pentru a preda elevilor, documentul arătând că 2,3% dintre cadrele didactice sunt necalificate, comparativ cu 9,1% media OCDE. Potrivit vicepreşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Ioan-Silviu Vîrva, aceste date sunt încurajatoare, însă „trebuie să vedem şi unde sistemul este sub presiune”. Acesta afirmă că „există dificultăţi de recrutare pentru anumite posturi, iar deficitul estimat ajunge la 2,8%”, potrivit news.ro.

O altă concluzie negativă este aceea că, anul trecut, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nici o formă de educație sau de formare profesională. Procentul este mult peste media OCDE, de aproximativ 14%. Despre aceştia, consilierul prezidenţial Sorin Costreie este de părere că mulţi sunt, de fapt, „prinşi în diverse activităţi fără forme legale”. De aceea, „acolo cred că trebuie să forăm şi să vedem exact ce se întâmplă, pentru că, dacă ne uităm la indicatori, ei sunt într-o mică scădere, dar încă proporţia e foarte mare, este enorm”. Consilierul a atras atenţia şi asupra faptului că România are în continuare puţini studenţi „în pofida a ceea ce se spune în societate”.  

Potrivit raportului, doar 19% dintre persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani din România deţin o diplomă de studii superioare, comparativ cu o medie de 43% în ţările OCDE. Diferențele de educație se reflectă, scrie tvrinfo.ro, și în venituri: angajații care nu au absolvit studiile liceale câștigă cu 18% mai puţin decât media națională.

Investiţiile publice în educaţie rămân sub nivelul mediei organizaţiei, de 6,4% din totalul cheltuielilor publice faţă de media OCDE de 9,8%. Raportată la PIB, ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie este de 2,6% (în 2023), sub media OCDE de 4,2% din PIB.  

România se remarcă totuşi printr-o pondere ridicată a absolvenţilor în domenii STEM. Aproximativ 30% dintre absolvenţii de studii superioare din ţară sunt specializaţi în ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM), depăşind media OCDE de 23%. Raportul mai arată că România are profesori plătiți mai bine decât alți angajați cu studii superioare, elevii petrec mai puțin timp la cursuri, iar vacanţele sunt mai lungi. De exemplu, un elev din ciclul primar are aproximativ 540 de ore obligatorii de învăţare pe an, față de 804 media OCDE. Decalajul scade însă semnificativ în ciclul gimnazial: 834 de ore în România, față de 909 în OCDE. (O.N.)