Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române anunţă apariția cărții „Locuțiunile limbii române”, semnată de Gabriela Pană Dindelegan, Raluca Brăescu și Cristiana Aranghelovici. Cartea este publicată de Editura Univers Enciclopedic şi se adresează elevilor și profesorilor, având „o destinație preponderent aplicativă și școlară”.
„Volumul oferă atât un inventar reprezentativ (pe tipuri de locuțiuni), cât și soluții de rezolvare a dificultăților (criterii de delimitare, modele de analiză, tipuri de exerciții și propuneri de rezolvare), au transmis, într-un comunicat, reprezentanţii institutului. În partea a patra a cărţii se regăsesc 30 de exerciții rezolvate integral și comentariile care însoțesc inventarele de locuțiuni. Cartea este disponibilă în librării și pe site-ul editurii. (O.N.)
În perioada 10-12 aprilie 2025 s-au desfășurat la Iași lucrările ediției a II-a a Conferinței naționale cu participare internațională „Dialoguri despre educație”, cu tema „Limbajul educației”. Gazda întrunirii academice a fost filiala Iași a Academiei Române, care s-a implicat în organizare prin cooperarea dintre Comisia de Științe ale Educației și Comisia pentru Studierea Originii Poporului și a Limbii Române.
Trei evenimente recente atrag atenția, dacă mai era nevoie, asupra rolului capital al educației în edificarea lumii de mâine: votul Franței pentru intrarea în vigoare a programului EVARS, a 61-a sesiune a
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a publicat rezultatele simulării probelor scrise de bacalaureat, susținute în perioada 24-27 martie 2025, la nivel naţional. La limba şi literatura română, peste 33%
Peste 100 de studenți de la Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti interacționează deja cu „Saro”, prima tehnologie de inteligenţă artificială motivaţională din educaţie. Potrivit
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
„În vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui pe când ședea la masă. Și văzând
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Aceste trei muceniţe, Agapia, Irina şi Hionia, erau surori şi au trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305), în părţile Tesalonicului.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XV, II-III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 176-177 „Deși toți oamenii socot că trebuie invidiați cei ce sunt necontenit veseli,
Pastoralele trimise de ierarhi la sărbătorile mari din decursul anului bisericesc ori cu prilejul unor evenimente majore, calamități sau alte momente cruciale din istoria Bisericii și a poporului credincios își
De când ne știm pe lumea asta, noi, oamenii, fugim de moarte cu o frică instinctivă, animalică. Numai că moartea aleargă mai tare decât noi. Cei mai mulți dintre dumneavoastră cunoașteți povestea emirului
În 1925, Paștele a fost celebrat de români în ziua de 19 aprilie. Pentru că la o distanță de câteva săptămâni mai înainte Biserica Ortodoxă Română împărtășise bucuria ridicării la rangul de Patriarhie cu întreaga societate românească, momentul acesta era unul aparte, era primul Paște în care țara avea un patriarh, iar odată cu această transformare se încheiase cumva ciclul prefacerilor începute odată cu Marea Unire din 1918. În rândurile următoare, am încercat, răsfoind presa anului 1925, să vedem cum au fost reflectate în paginile unor ziare precum „Universul”, „Rampa”, „Aurora”, „Viitorul” acest mare eveniment al Ortodoxiei românești.
Cea mai importantă perioadă liturgică şi duhovnicească din Postul Sfintelor Paşti este cea cuprinsă între Sâmbăta Floriilor şi Sâmbăta Mare, când suntem alături de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus
Acum 40 de ani, la mijloc de martie, în zi de duminică geroasă, paralizantă pentru vremuri în care stăpânirea nu ardea a se îngriji atât de mult de cele ale vieții personale ale cetățenilor țării, pe străzile Fălticenilor străbătea un car tras de boi, cu cetină frumos împodobit, presărată de zăpadă, care purta spre cimitirul din Oprișeni, trupul mult ostenitor, dar niciodată biruit de osteneală, al preotului Ilie Ilisei. Puțin trecut de 71 de ani, părintele plecase pe neașteptate, grăbindu‑se oarecum, la ceas când ar mai fi putut să se bucure de cele ce rodise mâinile sale necruțate, cugetul său statornic întru acrivia rânduielii și inima sa aprinsă de dorul după Casa lui Dumnezeu.
.jpg)
