Universitatea din Bucureşti a anunţat că până în 15 iulie se fac înscrieri pentru cea de-a şaptea ediţie a Şcolii de vară de ştiinţă şi tehnologie de la Măgurele (MSciTeh). Peste 60 de elevi de liceu pasionaţi de ştiinţă şi 30 de profesori de ştiinţe vor avea ocazia, în perioada 22 august - 5 septembrie, să colaboreze cu cercetători de renume pentru a explora tema centrală a evenimentului („Ştiinţa pentru pace şi securitate”) în laboratoarele de pe platforma de cercetare de la Măgurele (Ilfov) şi în Geoparcul UNESCO „Ţinutul Buzăului”. „MSciTeh le oferă elevilor o experienţă educativă unică, utilă în alegerea unei direcţii de studiu după încheierea liceului. Anul acesta, şcoala propune 16 teme care combină învăţarea teoretică cu activităţi practice în laboratoarele de cercetare de pe platforma de cercetare de la Măgurele”, se precizează într-un comunicat citat de Agerpres. Şcoala de vară de ştiinţă şi tehnologie de la Măgurele este un eveniment organizat în consorţiul ReCoNnect de Universitatea din Bucureşti, Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. (O. N.)
În perioada 10-12 aprilie 2025 s-au desfășurat la Iași lucrările ediției a II-a a Conferinței naționale cu participare internațională „Dialoguri despre educație”, cu tema „Limbajul educației”. Gazda întrunirii academice a fost filiala Iași a Academiei Române, care s-a implicat în organizare prin cooperarea dintre Comisia de Științe ale Educației și Comisia pentru Studierea Originii Poporului și a Limbii Române.
Trei evenimente recente atrag atenția, dacă mai era nevoie, asupra rolului capital al educației în edificarea lumii de mâine: votul Franței pentru intrarea în vigoare a programului EVARS, a 61-a sesiune a
Elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular vor putea obţine şi în 2025 un ajutor financiar pentru achiziţia de calculatoare/laptopuri, după cum informează Ministerul Educaţiei şi
Peste 100 de studenți de la Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti interacționează deja cu „Saro”, prima tehnologie de inteligenţă artificială motivaţională din educaţie. Potrivit
Duminica a 2-a după Paști (a Sfântului Apostol Toma) Ioan 20, 19-31 În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: Să vă iubiți unul pe altul. Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar
În zilele acelea, zis-a Petru către popor: Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu, prin puterile, minunile și semnele pe care le-a făcut prin El
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia din părinţi creştini şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). Rămas fără tată din copilărie, sfântul şi cu mama lui s-au mutat din Capadocia în Palestina, pentru că aveau rude acolo şi multe averi. Ajuns la vârsta maturităţii şi fiind frumos la chip şi viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere şi destoinicie, tânărul Gheorghe a îmbrăţişat viaţa de soldat, dobândind în scurt timp cele mai mari cinstiri, până şi demnitatea de conducător de oaste în garda împăratului. În anul 303, împăratul Diocleţian a stârnit prigoană împotriva creştinilor şi cunoscând decretul de prigonire, Sfântul Gheorghe s-a înfăţişat îndată, de bunăvoie, înaintea împăratului, mărturisind deschis că este creştin şi că doreşte să slujească în oaste numai ca ucenic al lui Hristos. Atunci, Diocleţian a poruncit ca sfântul să fie întemniţat şi supus la chinuri groaznice. În vremea reţinerii sale în temniţă, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, atingându-se de un mort, l-a înviat. După multe şi cumplite suferinţe, Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, din porunca împăratului, într-o zi de 23 aprilie. În satele şi oraşele României foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea acestui sfânt. Mulţi oameni, bărbaţi şi femei, îi poartă numele, iar al treilea braţ al Dunării se cheamă Braţul Sfântul Gheorghe. De asemenea, şi Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale îl are ca ocrotitor spiritual.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LX, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 702-703 „Un om care-ți răspunde la dragoste cu ură este pentru tine pricină de
Părintele Constantin a înțeles de-a lungul vieții că în sine contemplația este un dar de la Dumnezeu, iar atitudinea prin care poate fi dăruită depinde în primul rând de om, pentru că tot ce constituie
În ziua pascală când am ascultat Sfânta Evanghelie după Matei 28, 1-15, de la slujba Învierii, am aflat că îngerul le spune femeilor prezente la mormânt că Domnul nostru Iisus Hristos a înviat. Acelaşi mesaj
Este foarte limpede pentru mulți dintre noi când citim Prologul Evangheliei, adică primele 18 versete ale capitolului întâi: chiar în noaptea Sfintelor Paști, după ce se face liniște în urma numeroșilor
Femeia cea păcătoasă și Iuda sunt două imagini care ne sunt puse înainte în chip antitetic, invitați fiind să vedem unde ne aflăm ca atitudine față de Dumnezeu și, apoi, să optăm și să vedem cui vrem să ne asemănăm prin alegerea noastră, cel puțin ca intenționalitate. Dar încă mai avem timp în săptămâna aceasta să ne reașezăm, dacă ne regăsim într-o stare de infidelitate față de Dumnezeu. În Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Domnul nostru Iisus Hristos este desemnat ca Mire. Noi suntem invitați să fim în cămara cea de nuntă, ospățul cel de taină, dar, în același timp, Domnul Hristos este numit - mai ales în imnografia zilei de Miercuri, ca fiind „mirul cel fără de moarte”. Avem, așadar, un mir material cu care a fost uns Hristos de către femeia care s-a întors, care s-a pocăit, și avem pe Domnul Hristos, ca mir ceresc, „nesecat mir”.
Acum 40 de ani, la mijloc de martie, în zi de duminică geroasă, paralizantă pentru vremuri în care stăpânirea nu ardea a se îngriji atât de mult de cele ale vieții personale ale cetățenilor țării, pe străzile Fălticenilor străbătea un car tras de boi, cu cetină frumos împodobit, presărată de zăpadă, care purta spre cimitirul din Oprișeni, trupul mult ostenitor, dar niciodată biruit de osteneală, al preotului Ilie Ilisei. Puțin trecut de 71 de ani, părintele plecase pe neașteptate, grăbindu‑se oarecum, la ceas când ar mai fi putut să se bucure de cele ce rodise mâinile sale necruțate, cugetul său statornic întru acrivia rânduielii și inima sa aprinsă de dorul după Casa lui Dumnezeu.
.jpg)
