Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
10 Noi, 2024
Sfânta Evanghelie
Cineva L-a întrebat pe Domnul Iisus: "Cine este aproapele meu?". Domnul i-a răspuns la această întrebare printr-o povestioară numită Pilda samarineanului milostiv (o vom auzi şi noi în această duminică, când se va citi Sfânta Evanghelie în cadrul Sfintei Liturghii).
Odată, un om călătorea împreună cu asinul său pe drumul ce coboară de la Ierusalim la Ierihon, două oraşe din Ţara Sfântă. Într-un loc mai izolat a fost atacat de nişte tâlhari. Aceştia l-au bătut, i-au furat tot ce avea şi au încercat să îi ia şi asinul. Apoi l-au lăsat acolo aproape mort. După puţin timp, a trecut pe acolo un preot, l-a văzut pe omul rănit, dar nu s-a oprit să îl ajute. Mai târziu a trecut un alt om care lucra la templu. L-a văzut pe bietul om zăcând pe marginea drumului, dar şi el a trecut nepăsător pe lângă acesta. A sosit şi un al treilea om – un samarinean. Când l-a văzut pe omul acela căzut, samarineanului i s-a făcut milă de el şi s-a oprit să îl ajute. S-a apropiat de el, i-a dat să bea apă şi i-a bandajat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin. Apoi, samarineanul l-a urcat uşor pe asinul lui şi l-a dus până la cel mai apropiat han. A avut grijă de omul rănit până dimineaţa şi, la plecare, i-a dat gazdei doi dinari şi i-a spus că îi va da înapoi şi ce va mai cheltui în plus. L-a lăsat apoi în grija gazdei până la întoarcerea lui. Iată, dragii mei, răspunsul la întrebare. Aproapele este orice om care are nevoie de noi. Iubirea dăruită de Hristos este cea mai mare. Prin iubire suntem aproape unii de alţii, aşa cum Domnul este mereu aproape de noi.
