Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să
Revista presei
Știri pe surse relatează că Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit miercuri, în predica de la Catedrala Patriarhală, despre Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolit al Ţării Româneşti. Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a oficiat Sfânta Liturghie în ziua de cinstire a sfântului, după care a spus: „Sfântul Ierarh Iachint îi reprezintă pe bunii păstori care şi-au împlinit misiunea în vremea slujirii lor în acest teritoriu dintre Carpaţi - Dunăre - Marea Neagră”. Preasfinția Sa a amintit că sfântul „trimitea tineri evlavioşi din eparhia sa, care erau formaţi la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos“, recunoscută încă de pe atunci ca lavră a Ţării Româneşti: „După formarea tinerilor din Ţara Românească, mulţi se întorceau în acest loc, fiind cunoscuţi ca iubitori ai rugăciunii isihaste, slujitori, cântăreţi şi misionari în vremurile respective”.
Playtech publică un portret al Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, canonizat în 1955, născut în secolul al XIII-lea în satul Basarabov din Bulgaria și fost păstor. „Sfântul Dimitrie Basarabov s-a învrednicit cu darul facerii de minuni. Acest fapt a fost datorat ostenelilor sale, postului, rugăciunii și privegherii pe care acesta le făcea”, scrie publicația. Sfântul Dimitrie a știut și clipa când va muri, așa încât s-a așezat între două pietre de pe marginea râului Lom și de acolo apele i-au luat trupul. Moaștele sale urmau să ajungă în Rusia, dar au fost dăruite românilor, care le-au așezat în anul 1774 în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti.
Evenimentul zilei scrie despre Sfântul Ierarh Iachint de Vicina: „Vicina a fost un oraș important în secolele XIII-XIV, așezat în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum)”. Nu se știe exact când a fost nevoit să părăsească scaunul mitropolitan de la Vicina, dar în 1359 se afla în Țara Românească, la curtea lui Nicolae Alexandru Basarab, ca Mitropolit al Ungrovlahiei. Sinodul din Constantinopol, sub președinția Patriarhului Calist, îl numea pe Iachint „păstor legiuit a toată Ungrovlahia cu rangul de mitropolit preacinstit, spre binecuvântarea și îndreptarea duhovnicească a domnitorului, copiilor lui și a întregii sale domnii”. „Aportul ierarhului ortodox la recunoașterea scaunului vlădicesc, deja existent la Argeș, de către Patriarhia Ecumenică este deosebit de important în contextul politic al vremii”.