Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Opinii › Repere și idei › Dicționar teologic: dicher, tricher, irmos, priveghere

Dicționar teologic: dicher, tricher, irmos, priveghere

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 23 Octombrie 2026

 

DICHER (gr. dikeri) TRICHER (gr. trikeri)

Sfeșnice mici, portabile, cu două şi trei lumânări, folosite de episcop pentru binecuvântare la slujbele arhierești, în momentele cele mai importante, mai ales în timpul Sfintei Liturghii.

Dicherul şi tricherul își au ori­ginea în sfeș­nicul pe care îl purtau împărații bizantini spre a binecuvânta poporul și sunt folosite în mod special la Liturghia arhi­erească. Cu ele arhiereul îi binecuvântează pe credin­cioși în momentele indicate din cursul slujbei, în rest fiind purtate de diaconi la vohoduri.

Dicherul este simbolul celor două firi ale Mântuitorului, iar tricherul simbolizează cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi.

 

IRMOS (gr. irmos - legător)

Prima strofă dintre cele două cântări care compun un canon. 

Irmosul servește ca model pentru celelalte strofe (stihiri) ale odei, cărora le dă melodia şi numărul de versuri și de silabe din care se compun. Irmosul servește ca model de cântare și ca legătură între odele unui canon.

Totalitatea irmoaselor din odele unui canon formează un rezumat al acestuia și poartă numele de catavasie (gr. catavasia, care înseamnă „coborâre”), deoarece, în timpul cântării, psalţii coboară uşor din strane și vin în mijlocul bisericii. La cele nouă cântări (ode) ale canoanelor se cântă catavasii în toate duminicile de peste an, la sărbătorile împărăteşti ale Maicii Domnului și ale sfinților cu polieleu și doxologie. Catavasiile acestor sărbători se cântă la răstimpurile prevăzute în cărțile de slujbă. Irmoasele și catavasiile din Minee, Penticostar şi Triod, cu privire la sărbătorile mari, sunt adunate în cartea numită Irmologhion.

 

PRIVEGHERE (lat. pervigilium - veghe pentru cel mort) 

Slujba care se săvâr­șește de regulă în mănăstiri și catedrale, iar în bisericile de enorie, la hramuri, în seara și noaptea de dinaintea unui praznic împărătesc sau al unui sfânt, fiind alcătuită din Vecernia Mare, Litie și Utrenie. 

Stare de veghe pentru un creștin adormit în Domnul, când seara se fac rugăciuni, se citesc „stâlpii” - Evangheliile Învierii - din Panihidă și se fac alte rugăciuni pentru sufletul celui adormit.

 

Bibliografie generală

1. Ioan Cozma, „Dicher”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
2. Nicolae D. Necula, „Tricher”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
3. Lucian Farcașiu, „Irmos”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
4. Lucian Petroaia, „Priveghere”, în Ștefan Buchiu, Ioan Tulcan (coord.), Dicționar de teologie ortodoxă, Ed. BASILICA, București, 2019.
5. Pr. prof. univ. dr. Ene Braniște, Liturgica generală, vol. II, Editura BASILICA, București, 2015, p. 336. 

Citeşte mai multe despre:   Dicționar teologic  -   priveghere