De cum te urci pe ferry- boat-ul care pleacă din Ouranopoli spre Dafne, principalul port al Athosului, simți că pătrunzi într-un alt timp. Iar când pui piciorul pe cheiul tocit și respiri aerul Sfântului Munte
Răspunsuri duhovniceşti: Dumnezeu îţi dă har „doar dacă te jertfeşti“
Taina Cununiei lucrează şi asupra oamenilor necredincioşi? Pentru că astăzi oamenii se cunună fără să aibă habar ce înseamnă cununia, sau chiar relaţia cu Dumnezeu.
Dacă sunt necredincioşi, nu are nici un haz, cum am zice. Dar, dacă s-au cununat la biserică înseamnă că sunt, cât de cât, credincioşi. Dacă sunt necredincioşi, nu se mai cunună.
Dar dacă o fac doar ca pe o datină, Taina Cununiei lucrează oricum?
Nu putem spune că nu lucrează din momentul în care se face, pentru că este încadrată într-o întreagă ceremonie, cu harul preoţiei...
Nu recomandăm deloc această Taină a Cununiei dacă sunt necredincioşi, pentru că avem prin această Taină anumite pretenţii sau nişte răspunderi. Şi dacă aceste răspunderi sunt nedorite, nu se pot împlini, pentru ce să mai plecăm pe acest drum? Sau fac Taina aceasta numai dintr-o datină? Cuvântul acesta datină este un cuvânt mai scump şi nu aş vrea să-l implic aici, printre necredincioşi.
Se cununau ca datină şi moşii şi strămoşii noştri, şi încă numai la Biserică, fără primărie. Dar cununia era făcută cu scopuri extraordinar de mari.
Asta este o mare taină, dragii mei! Mai întâi de toate se pun în valoare lucrurile aşa cum le-a creat Dumnezeu.
Pe urmă, să ne gândim că se vor sătura unul de altul foarte repede, neavând nici un ideal care să-i ajute, că nu e har. Harul este acolo unde este credinţa. Dumnezeu nu dă harul ca la un milog - la o mână întinsă ţigănească -, îl dă doar dacă te jertfeşti.
Datina aceasta se săvârşeşte datorită unui scop, cu o răspundere extraordinară. Să nu se încurajeze cineva că o face din datină. E o iubire şubredă care nu durează. Cum ar zice omul: „O lună de miere şi o viaţă de amar!“ (arhim. Arsenie PAPACIOC, Sfânta Taină a Cununiei)