Biserici și mănăstiri din Banat închinate Sfântului Ilie Tesviteanul

La 20 iulie, când Biserica Ortodoxă cinstește pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, văzătorul slăvit, râvnitorul după Dumnezeu și împlinitorul voii dumnezeiești, învăţătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu și mare făcător de minuni, mai multe biserici și mănăstiri din cuprinsul Mitropoliei Banatului îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual.

La sărbătoarea Sfântului și Slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți profeți ai Vechiului Testament, Mănăstirea Ro­mânești, din comuna Tomești, județul Timiș, una dintre cele mai reprezentative vetre monahale din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, îşi sărbătoreşte ocrotitorul, întrucât biserica veche a mănăstirii, ridicată în anul 1912, are hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”. Așezată la poalele Munților Poiana Ruscă, într-un mirabil cadru pitoresc, Mănăstirea Românești și-a deschis larg porțile cu prilejul hramului istoric, pentru a-i primi pe toți pelerinii veniți din Țara Făgetului și din întreg Banatul. Programul liturgic a debutat în ajunul sărbătorii, începând cu ora 19:00, prin săvârșirea slujbei Vecerniei Mari, unită cu Litia și slujba Utreniei. În ziua hramului, programul liturgic  începe de la ora 6:00, cu slujba Aghesmei Mici și a Tainei Sfântului Maslu, iar ca la ora 9:30 are loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată în foișorul de vară de Înaltprea­sfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Momentul de început al Mănăstirii Românești este anul 1910, când vrednicul de pomenire Patriarh Miron Cristea, pe atunci Episcopul Caran­sebe­șului, efectuează o vizită pastorală în parohiile din aceste locuri și, admirând frumu­sețea peisajului, hotărăște ca pe locul numit „Balta caldă” să se zidească o vatră monahală. Doi ani mai târziu se pune temelia bisericii, lucrările avansând prin dania Episcopului Miron Cristea și a familiei Glava din localitatea Românești. În 1995 s-au efectuat ample lucrări de construc­ție: un paraclis, un corp de chili, bibliotecă și spații de cazare. Noul paraclis, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, este sfințit la 8 iunie 2003 de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul este cinstit, în mod deosebit, şi la mănăstirea timişeană Dobreşti, ctitorie a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, unde, începând cu ora 10:00, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din această localitate bănăţeană. Lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală sunt in stadiu avansat la biserica mănăstirii şi sunt demarate lucrări la noul corp de chilii pentru obşte şi pelerini.

Tot în 20 iulie, biserica Parohiei Timișoara-Aeroport și biserica Parohiei Timișoara-Fabric, ridicată în 1913, îmbracă straie de sărbătoare, cu prilejul cinstirii patronului spiritual. Credincioșii timișoreni sunt așteptați să participe la programul liturgic special, care va fi încununat cu Sfânta Liturghie.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cinstit în Episcopia Caransebeșului

În Episcopia Caransebeșu­lui, în mai multe locașuri de cult și așezăminte monahale, care îl au ca ocrotitor pe Sfântul Ilie, se oficiază astăzi, 20 iulie, Sfânta Liturghie. Printre acestea, se numără noua Catedrală Episcopală din Caransebeș, care, pe lângă hramul tradițional, „Învierea Domnului”, a primit, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 12 septembrie 2011, cel de-al doilea hram. Slujba este oficiată de părintele arhimandrit Constantin Timiș, vicar eparhial, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este cunoscut în Eparhia Caransebeșului ca ocrotitor al Munților Banatului. De aceea, atât pe Muntele Mic, cât și pe Munții Semenic, străjuiesc două schituri închinate Sfântului Proroc. Pe Muntele Mic, Sfânta Liturghie este oficiată de părintele Petrică Timiș, inspector eparhial, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Un frumos pelerinaj s-a organizat și la Schitul Semenic, unde slujba este oficiată de pr. ic. stavr. Călin Ianchiș, secretar eparhial, alături de un sobor de preoți și diaconi din partea Reșiței.

O altă mănăstire închinată Sfântului Ilie este Mănăstirea „Sfântul Ilie de la Izvor” Vasiova, recunoscută pentru pre­zența izvorului tămăduitor, la care mii de pelerini vin cu credință de vindecare și mântuire în ziua praznicului Sfântului Proroc. La Mănăstirea Vasiova, slujba este oficiată de pr. arhim. Casian Rușeț, consilier cultural, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, s-au adus spre închinare o părticică din moaștele Sfântului Nectarie, de la Schitul Feneș, și un fragment din moaștele Sfântului Irodion de la Lainici, de la Centrul eparhial.

Pe lângă cele enumerate, alte biserici din cuprinsul Episcopiei Caransebeșului care îmbracă straie de sărbătoare, prăznuindu-și hramul, sunt cele din Băuțarul Inferior, Băuţarul Superior, Bucoşniţa, Marga şi Valea Timişului din Protopopiatul Caransebeş, Bogâltin, Luncaviţa, Mehadia, Pătaş şi Pârvova din Protopopiatul Băile Herculane, precum şi cei din Oravița Română, Coronini şi Milcoveni din Protopopiatul Moldova Nouă.

Vă invităm să luați parte la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, care a luminat pe pământ cu viața sa îngerească, cu râvna sa fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile sale și cu marea lui Dumnezeu bunăvo­ință față de el, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc, și să îl rugăm să mijlocească pentru noi, astfel încât să îi urmăm exemplul și dragostea de Dumnezeu reflectată în faptele și modul său de viață.