Bratova, gazda întâlnirii Cercului Pastoral Reșița-Nord

În cadrul cercului a avut loc susținerea unui referat cu tema „Identitatea satului românesc și viitorul incert al acestuia. Programe pastoral-misionare pentru revigorarea vieții în mediul rural”

Localitatea de tip cătun, Bratova, filie a Parohiei Tîrnova, a găzduit întâlnirea lunară a Cercului Pastoral Misionar Reșița-Nord, în biserica ce poartă hramul „Sfinților Împărați Constantin și Elena”.

La orele serii, micuța localitate de pe malurile râului Țerova,  situată între hotarele satelor Tîrnova și Țerova, a răsunat de glasul clopotului ce și-a chemat credincioșii la ceas de rugăciune, în bisericuța unde au poposit și preoții din componența Cercului Pastoral, pentru o seară duhovnicească aparte, în deschiderea căreia s-a săvârșit slujba Vecerniei, oficiată de către pr. Damaschin Tătaru, coordonatorul Cercului Pastoral Misionar și slujitor la Parohia Pogorârea Sfântului Duh din Reșița, pr. Samuel Cornel Șendroni, protosul slujbei și pr. Romulus Șandru, împreună-slujitori la Parohia Sf. Ap. Petru și Pavel din Reșița. Răspunsurile liturgice au fost coordonate de către pr. Petru Berbentia, dimpreună cu toți preoții prezenți în bisericuța, ce s-a dovedit a fii neîncăpătoare.

La finalul slujbei pr. Damaschin Tătaru a adresat un cuvânt de mulțumire credincioșilor veniți din Tîrnova, din Reșița și de pe dealurile Bratovei, dar și familiei Matei Maxim și Elena, ctitorii bisericii, pentru găzduire și dragostea arătată. Apoi credincioșii au fost unși cu mir și fiecare au plecat, încărcați duhovnicește și cu bucurie în suflete, la casele lor.

În partea a doua a întâlnirii, preoții s-au retras la casa familiei Matei, unde a avut loc susținerea unui referat cu tema „Identitatea satului românesc și viitorul incert al acestuia.

Programe pastoral-misionare pentru revigorarea vieții în mediul rural”, de către pr. Alin Despău de la Parohia Duleu. În cadrul referatului pr. Despău a facut o analiză sintetică a istoriei satului, precum și o radiografie obiectivă a comu­nităților rurale din prezent, comunități ce se confruntă cu depopularea, îmbătrânirea, dar și modernizarea satului, fapt ce duce la pierderea indentității, dar mai ales la pierderea statutului de „sat tradițional”. În finalul referatului pr. Despău a identificat câteva modalități de revigorare a vieții  din mediul rural prin intensificarea activității misionar-pastorale a Bisericii în viața comunităților, în­ființarea de biblioteci în sate, ajutorul reciproc între parohiile urbane și rurale, elaborarea de proiecte socio-culturale, etc. 

Subiectul tratat fiind de actualitate, a provocat discuții aprinse, dar pertinente, facând analiza nu doar satului, ci și a societății românești în general, societate dispusă să păstreze nota „tradițională”, dar cu note de modernism-consumism. 

Din discuțiile purtate pe marginea referatului, de preoții prezenți, se desprinde o concluzie: aceste întâlniri lunare sunt binevenite pentru că ne putem împărtăși din experiența celor ce slujesc mai de multă vreme și au întâlnit multe situații deosebite în anii puși în slujba Lui Dumnezeu și a semenilor.

Satul Bratova, aparținător comunei Tîrnova, este atestat istoric pentru prima dată în actele ipotecare de cedare a localității de către nobilul român Ion Bizerea către Gheorghe Gaman, în anul 1495, alături de moșiile Glimboca, Ohaba, Bolvașnița, Apadia și Tîrnova, de care și aparțiea, fiind locuită tot de către tîrnoveni. 

Fiind o comunitate mică nu a avut locaș de cult propriu, până în anul 2003, când, la insistențele și dorința familie Matei, a fost pusă piatra de temelie pentru biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena”, de către ÎPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, pe atunci Episcop al Caran­sebeșului. 

Ultima vizită arhierească a avut loc în anul 2011, de hramul bisercii, când PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, a cercetat duhovnicește credincioșii din Bratova.