„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Cerc misionar la Parohia Arad-Micalaca Veche II
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, în această săptămână a avut loc în Biserica „Nașterea Domnului” a parohiei arădene Micalaca Veche II întrunirea lunară a preoților din Cercul pastoral misionar nr. 1 al Protopopiatului Arad, coordonat de pr. prof. univ. dr. Ioan Tulcan și de pr. Emil Roman. Au fost prezenți, alături de preoții din municipiul de pe Mureș, clerici de la Centrul eparhial, precum și decanul Facultății de Teologie „Ilarion V. Felea” din Arad. În deschiderea întâlnirii a avut loc o scurtă introducere în tematica anuală în Patriarhia Română: omagierea icoanelor a iconarilor și a pictorilor bisericești și comemorarea Patriarhului Justinian și a apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Preotul paroh a adus în atenția tuturor momentul fericit al întrunirii în vremea în care biserica parohială se înveșmântează cu haina picturii, realizată de pictorii bisericești Cătălin Băluț și Cezar Ivana, alături de o extraordinară echipă.
Cătălin Băluț a prezentat referatul principal al întâlnirii, pus sub genericul unei „abordări ambivalente despre primirea cu bucurie a lucrurilor plăcute sufletului, în opoziție cu cele care pervertesc ochiul și viața printr-o falsă cultură media”. În continuare, a luat cuvântul pr. decan Cristinel Ioja, care a subliniat: „Tema propusă spre reflecţie de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este deosebit de realistă şi actuală, întrucât problematica sfintelor icoane rămâne valabilă şi importantă în toate timpurile prin implicaţiile teologice, eclesiale şi experimentale; iar personalitatea Patriarhului Justinian rămâne emblematică pentru mărturisirea Bisericii în contextul comunismului românesc. Mărturisitorii Ortodoxiei nu sunt doar cei care au suferit temniţă şi chiar moarte, ci şi cei care au mărturisit pe Hristos în cadrul parohiilor, şcolilor teologice din timpul comunismului şi chiar cei care au mărturisit valorile Ortodoxiei în cadrul dialogurilor intercreştine şi ecumenice”. Totodată, părintele decan a subliniat faptul că „unii privesc icoana doar din perspectiva istoriei şi a faptelor pe care le-a săvârşit Hristos în istorie, de aceea uneori întâlnim o prezentare strict istorică, influenţată de realism în arta occidentală, cu accentul pe dimensiunea obiectivă a trupului şi a biologicului. În Răsărit, istoria este plină de eshatologie, sensul ultim al istoriei este «copleşirea», nu anularea eshatologică. Icoana descoperă sensul ultim al istoriei şi al umanului: transfigurarea, îndumnezeirea. De aceea, în ceea ce priveşte icoana nu vorbim simplu despre vreo filosofie a imaginii, nici de psihologie, ci de teologia persoanei şi de ontologie, care ne deschid posibilitatea experienţei, a comuniunii şi transfigurării, depăşind astfel orice conceptualizare tematică a acestor realităţi”.
La final, părintele consilier Iustin Popovici a apreciat efortul ctitorului bisericii, preotul Iacob Bupte, de a fi ridicat într-un cartier modern o biserică tradițională ortodoxă și înfrumusețată cu pictură de inspirație cretană, precum și lucrarea deosebită pe care pictorul-referent a pus-o în valoare îndeosebi la Catedrala nouă arădeană.