Cerc pastoral la Parohia Frumușeni

Parohia Frumușeni, Protopopiatul Arad, a găzduit de curând întrunirea preoţilor din Cercul preoțesc nr. 6 Vladimirescu, ­coordonat, din încredinţarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Timotei, de preotul Berceanu-Negrean Petru de la Parohia Vladimirescu I.

Întrunirea a debutat în biserica parohială, prin oficierea slujbei Vecerniei, săvârşită de preoţii prezenţi, la finalul căreia părintele Cristian Tuhuţ de la Parohia Tisa Nouă a prezentat referatele cu tema „Slujitori ai Bisericii - promotori ai Marilor Uniri din 1600, 1859 şi 1918; Rolul Bisericii și al clericilor în emanciparea națională și crearea României moderne și Unirea de la 1918 și consecințele ei bisericești; Atitudinea Bisericii față de actul Unirii din 1918”.

Problematica propusă spre discutare se încadrează în tematica expusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în acest an, ca „An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

Astfel, la începutul referatului părintele a făcut o scurtă trecere în revistă a personalităților marcante și a evenimentelor desfă­șurate la cele trei mari momente ale fiecărei uniri. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazul se intitula, cum apare menționat, într-un hristov emis la 27 mai, „Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei” și își confecționa bine-cunoscuta pecete pe care figurează cele trei țări române surori. Apoi, amintind despre Unirea de la 1859, părintele a menționat că, dacă în Ţara Românească, în preajma unirii, Biserica s-a bucurat de o perioadă de relativ calm, situaţia din Moldova a fost contrară, existând un puternic conflict între mitropolia unionistă şi guvernul antiunionist.  În cele din urmă, mitropolitul moldovean a avut câștig de cauză. A fost evidențiat, de asemenea, și rolul substanțial pe care l-a avut Biserica Ortodoxă Română în actul Unirii de la 1 decembrie 1918. Prin slujitorii de la altare, aceasta a indus şi a păstrat mereu în inima românilor ideea de unitate naţională şi de credinţă. De altfel, momentul înălţător de la 1 decembrie 1918 a fost marcat de prezenţa a doi arhierei din Transilvania, printre care şi viitorul Patriarh al României, Miron Cristea, care au fost purtătorii de drapel ai Unirii la Adunarea de la Blaj. Biserica, prin rugăciune, cuvânt şi faptă, cultivă darul sfânt al unităţii şi demnităţii naţionale, deoarece adevărata libertate nu se află nici în dezbinare, nici în indiferenţa egoistă, ci ea se află în starea de comuniune şi cooperare pentru săvârşirea binelui comun, a menționat părintele referent.
În încheiere, părintele Sorin Higioșan, preot paroh al Parohiei Frumușeni, a mulțumit părintelui Cristian Tuhuț pentru referatul prezentat, pentru frumoasele cuvinte și îndemnuri puse la sufletul celor prezenți. Totodată, părintele paroh a mulțumit preoților și credincioșilor prezenți pentru împreună-rugăciune și pentru momentele de înălțare duhovnicească. (Pr. Ilota Sorin)