Comemorarea reginei Elisabeta la Săvârșin

Joi, 18 februarie 2016, s-au împlinit 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a reginei Elisabeta, prima regină a României. La ora 12:00, altețele lor regale principesa moștenitoare și principele Radu au luat parte la o ceremonie religioasă pentru a comemora centenarul morții suveranei. Evenimentul a avut loc la biserica ortodoxă din Săvârșin, în prezența unui numeros public.

Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de șapte preoți, în frunte cu Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscopul Timotei al Aradului, iar gazda întâlnirii a fost părintele Călin Mădăluță, parohul bisericii. Înaltpreasfinția Sa a adresat un cuvânt de omagiere a reginei Elisabeta a României, evidențiind importanța Casei regale de-a lungul istoriei poporului român.

La ora 13:15, altețele lor regale principesa moștenitoare și principele Radu au oferit un parastas în frumoasa sală a Muzeului Regal al Automobilului, pe Domeniul Regal Săvârșin. Au răspuns invitației la tra­di­ți­o­nala masă de pomenire Arhiepiscopul Aradului și soborul de preoți, studenții teologi, Corul Regal, reprezentanți ai au­to­rităților locale arădene, ti­mi­șorene și hunedorene, precum și perso­na­li­tăți ale societății civile din Arad, Timișoara, Deva, Cluj, Turnu-Severin și Alba Iulia. Au fost prezenți membri din conducerea Crucii Roșii Române și din filialele de Cruce Roșie ale țării, precum și re­pre­zentanți ai Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei. De numele regelui Carol I și al reginei Elisabeta se leagă cea mai lungă și mai stabilă domnie din întreaga noastră istorie. În anul 2016, românii sărbătoresc 150 de ani de la fondarea familiei regale și a statului român modern. În primul articol al Constituției din 1866, se vorbea pentru prima oară în istoria noastră despre un singur stat indivizibil, sub denumirea de România. Documentul, realizare fundamentală a domniei regelui Carol I, a fost prima Constituție internă românească și a luat model european (belgian) fără a cere acordul Marilor Puteri, a proclamat suveranitatea națională și separarea puterilor în stat, a stabilit drepturi și îndatoriri cetățenești și a introdus un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar. A fost, de asemenea, cea mai de lungă durată Con­stituție a României (1866-1923).