Eveniment comemorativ la Timișoara, la 68 de ani de la deportarea în Bărăgan

La Timișoara au avut loc sâmbătă, 15 iunie, mai multe evenimente cu ocazia împlinirii a 68 de ani de la deportarea în Bărăgan a zeci de mii de persoane din zona de vest a țării de către regimul comunist. O slujbă de pomenire a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara și din cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. 

În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951 (de sărbătoarea Rusaliilor), pe fondul unor relaţii conflictuale apărute între liderul comunist de la Moscova, Iosif Vissarionovici Stalin şi liderul comunist de la Belgrad, Iosif Broz Tito, peste 40300 de persoane, din peste 200 de localități din țară, aflate la o distanță de aproximativ 25 kilometri de-a lungul graniței cu fosta Iugoslavie (din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți), au fost dislocate din locurile natale și deportate în regiunea aridă a Câmpiei Bărăganului.

Astfel, la monumentul foștilor deportați în Bărăgan, din Parcul Justiției din Timişoara, Înalt­preasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți de la Catedrala Mitropolitană din Timi­șoara și din cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, a săvârșit un ceremonial religios, în cadrul căruia au fost înălțate rugăciuni pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma deportării sau a „închisorii în aer liber”. 

După slujbă, au fost rostite mai multe alocuțiuni despre suferințele și înstrăinarea forțată în Bărăgan, în noaptea Rusaliilor din 1951 și despre evenimentele dramatice petrecute în cei cinci ani de domiciliu forțat în acel ținut. 

În cuvântul adresat celor prezenți, Părintele Mitropolit Ioan a spus: „200 de copii nu au mai ajuns să scrie, în clasa I, la școală, cuvântul «mama», ci au rămas să crească peste trupurile lor spicele din Bărăgan. Iată, tăvălugul comunist nu a făcut deosebire de etnie, ci a căutat să smulgă din acest spațiu cele mai frumoase flori, cei mai strașnici stejari ai culturii și civilizației din această parte de țară. Bărăganul a fost lagărul cinstei, a omeniei și a hărniciei. Doamne, mângâie cu razele soarelui Câmpia Bărăganului, unde dorm cei care nu mai sunt printre noi!”.

La manifestările prilejuite de împlinirea a 68 de ani de la deportări, au luat parte oameni de cultură, deportați, urmași ai celor care au avut de suferit de pe urma acestei epurări sociale, reprezentanți ai unor filiale a Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, tineri care au venit îmbrăcați în costume naționale. 

Evenimentul a fost organizat Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, asociație ce are menirea de a apăra drepturile persoanelor deportate în Câmpia Bărăganului, precum şi ale urmaşilor acestora. Asociaţia se preocupă de cunoaşterea istoriei recente a României și de păstrarea memoriei deportărilor în Bărăgan. Asociația are ca scop să construiască, în incinta Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara, o replică fidelă a unei case de pământ bătut, acoperită cu paie, aşa cum au fost obligaţi deportaţii să-şi construiască în câmp.

Casa este compusă din două încăperi – cameră de locuit şi bucătărie - mobilate cu puţine lucruri, la fel cu cele pe care oamenii dislocaţi peste noapte au reuşit să le ia cu ei.