„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Expoziția artistului Constantin Flondor
La Muzeul de Artă din Timişoara a avut loc, de curând, vernisajul expoziției „Veranda cu flori de zăpadă”, dedicată împlinirii a 80 de ani a artistului Constantin Flondor, unul dintre artiștii contemporani al căror spirit viu, iscoditor, a interogat, neobosit, timp de peste
50 de ani, teritoriul creației vizuale, lărgindu-i permanent granițele.
Acest eveniment aniversar dedicat artistului Constantin Flondor a fost marcat prin două expoziții organizate în parteneriat atât la Muzeul de Artă Timișoara, cât și la Galeria Jecza. La expoziția din cadrul Muzeului de Artă au participat oameni de cultură și artă din țară și străinătate, precum și studenți, ucenici ai maestrului Flondor. În cadrul vernisajului au luat cuvântul: Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara, Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României, și Ileana Pintilie, critic de artă.
Lucrările prezentate, în număr de 40, fac parte din etape diferite ale creației lui Constantin Flondor. Astfel, lucrările de grafică din anii 1970-1980 sunt completate de picturile în ulei realizate în anii 1990 sau mai recent, reluând unele dintre temele explorate și experimentate de artist, atât individual, cât și în cadrul grupurilor de avangardă 1.1.1. și Sigma: grădina, cernerea, fulgul de nea.
„Un prim registru cuprinde lucrări având «veranda» ca loc al configurărilor picturale. Topos deja emblematic pentru artist, «veranda» este spațiul manifestării unei virtualități organice pentru care vița-de-vie, simbol hristic, este elementul de expresie a aparențelor fenomenologice, sesizabile prin simțuri. În culoare, acest conținut este redat în tonuri puternice, saturate, aplicate cu patimă, cu accente ce pot acredita aparența unui expresionism vibrant, chiar în lipsa figurii umane.
Al doilea registru, dedicat unor aspecte vizibile doar ochiului minții, cuprinde reluarea unor cercetări care au debutat în urmă cu câteva decenii, în linia unor preocupări de factură structuralistă, sincronic cu ascensiunea structuralismului în occidentul Europei.
Orientate către studiul naturii, din perspectiva urmăririi unor raporturi numerice și geometrice ascunse, a sesizării structurilor prime care guvernează lumea organică și anorganică, aceste studii sunt reluate acum, focalizând asupra morfologiei fulgului de nea, parte din metamorfoza unuia dintre elementele primordiale, încărcat de vaste semnificații simbolice, apa”, a spus Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României.
Un segment al expoziției a fost dedicat și biografiei artistului. Alături de reprezentarea orașului Cernăuți, locul copilăriei, referințele biografice sunt completate de o serie de autoportrete și portrete ale membrilor familiei, dar și de lucrări semnate de unchiul, părinții, fiica și nepoata artistului.
„Atunci când mi-a atras atenția o lucrare semnată Constantin Flondor, gândul m-a dus la interogațiile timpului nostru și de aici mai departe la criza de conștiință pe care o traversează contemporanii mei. De la geometrie la natură, de la studiul formelor la acela al culorilor, de la teme și piese de avangardă la întoarcerea la «magma primordială», opera artistului sugerează un balans între Ocident și Orient, unul ce particularizează universul intelectual românesc și central-est-european în care artistul s-a format. Pe de-o parte este vorba de o căutare intuitivă a sinelui, pe de altă parte de un joc intelectual subtil, în care se remarcă dorința de a conceptualiza prin arta vizuală cerul și pământul, omul și Dumnezeu. Din multe lucrări ale lui Constantin Flondor transpare o curiozitate pentru circumstanțele lumești, dar și intenția de a găsi acele căi nebătătorite prin care e posibilă inițierea”, a spus Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara.
Expoziția „Veranda cu flori de zăpadă” de la Muzeul de Artă din Timișoara va fi deschisă publicului până în data de 15 februarie 2017, când poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.