În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Expoziția „Imagini de familie dintr-o insulă de românitate”, la Timișoara
Memorialul Revoluției Timișoara, împreună cu SCM Neuromed, a organizat joi, 20 octombrie, la Galeria 89, de la sediul Memorialului de pe strada Popa Șapcă, nr. 3-5, vernisajul expoziției intitulate „Imagini de familie dintr-o insulă de românitate”. Expoziția a reunit mai multe fotografii vechi ale familiilor de români din satul Sân-Mihai/Lokve (Serbia). Curatorii expoziției au fost Marin Mohan și Marcel Tolcea. La eveniment au participat Roxana Teodora Iliescu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului, oameni de cultură și studenți timișoreni. Din partea Centrului eparhial a fost prezent părintele consilier Zaharia Pereș, care, în cuvântul de deschidere, a lăudat inițiativa de a se organiza o astfel de expoziție, în care se vădește, încă o dată, faptul că familiile de români au păstrat, chiar dincolo de graniță fiind, valorile identitare ale poporului român, aspect foarte important cu valoare de paradigmă mai ales în timpurile noastre, întrucât portul popular, cultura și tradițiile etnografice, transmise succesiv de la o generație la alta de români, relevă atât originea etnică a acestor familii, cât și respectul lor față de valorile identității naționale românești.
La rândul său, Marcel Tolcea, unul din curatorii expoziției, a precizat: „Cel mai important exercițiu de jurnalism este memoria și, de fapt, singurul muzeu din lume este cel al memoriei vii, nu cel al memoriei muzeificate, termen care, din păcate, este conotat negativ. O instituție care nu păstrează memoria comunității, a nației, este sortită să cadă în cenușa uitării. Nu e nimic mai îngrozitor decât să îți uiți identitatea! Memoria nu se referă la inventarierea lucrurilor din trecut, ci la așezarea lor într-un colț al sensibilității noastre, care ne face să fim atenți la ceea ce noi gândim ca instanță morală, având în vedere că morala nu se referă doar la etică și principii, ci și la așezarea lucrurilor bune într-un continuu”.
Localitatea Sân-Mihai (Lokve) este una dintre cele mai vechi așezări locuite de români din Banatul Sârbesc. Portul tradițional femeiesc din Sân-Mihai, prin elementele sale constitutive, se încadrează în tipologia generală a portului românesc, având ca punct de identificare piesele de acoperire a capului în formă de bonetă, cămașa și poalele. De asemenea, și portul bărbătesc are în alcătuirea sa elemente străvechi de îmbrăcăminte, care îl înscriu în tipologia generală a costumului românesc compus din: acoperitori de cap (căciuli sau pălării), cămașă asociată cu izmene sau pantaloni de lână, brâu, pieptar și încălțăminte.