Hramuri mănăstirești în Episcopia Caransebeșului

Marți, 1 octombrie, la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului mai multe așezăminte monahale din Episcopia Caransebeșului își serbează hramul, printre acestea fiind  Mănăstirea Brebu şi Mănăstirea Călugăra.

Anul acesta, la Mănăstirea Brebu din județul Caraș-Severin, Sfânta Liturghie va oficiată, cu ocazia hramului, de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în altarul de vară al mănăstirii, iar răspunsurile liturgice vor fi date de un grup de tineri teologi protopsalți. Mănăstirea Brebu a fost înfiinţată în anul 1997 din inițiativa administrației locale a comunei Brebu, precum și a credincioșilor din această comună, care au donat terenul numit „Valea Popii”, necesar construirii unei așezări monahale. Biserica a fost construită între anii 1997-1998, iar așezământul monahal Brebu a fost ridicat la rangul de mănăstire de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2000, la propunerea chiriarhului locului. Sfântul locaș a fost înfrumusețat și consolidat între anii 2006-2011 prin implicarea monahiei Magdalena Ghindăș, stareța mănăstirii, împreună cu obștea monahală.

Și la Mănăstirea Călugăra va fi zi de hram marți, 1 octombrie. Sfânta Liturghie va fi săvârșită de către arhim. Constantin Timiș, vicar eparhial. Și în acest an o părticică din moaștele Sfântului Apostol și Evanghelist Luca de la Mănăstirea Kosijerevo din Muntenegru, mănăstire înfrățită cu Mănăstirea Călugăra va fi adusă în ziua hramului. Mănăstirea Călugăra, aflată în vecinătatea oraşului cărăşean Oraviţa, este recunoscută ca veche vatră sihăstrească. Pe locul unde astăzi se înalţă biserica mănăstirii, se găsea o peşteră unde, la jumătatea secolului al XIX-lea, au fost descoperite osemintele binemirositoare ale unui pustnic, câteva obiecte bisericeşti şi o icoană a Maicii Domnului, pictată, se pare, în Sfântul Munte Athos. Această descoperire a convins localnicii să ridice o mănăstire în acel loc, care a fost sfinţită de episcopul Emilian Kengelat al Vârşeţului în ziua de 1 octombrie 1861. Atât icoana descoperită acolo cât şi izvorul din curtea mănăstirii au fost considerate aducătoare de vindecare sufletească şi trupească, mulţime de credincioşi, din ţară şi din străinătate venind an de an la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului.