„Timp şi istorie în Banatul de câmpie”

 Marţi, 9 iunie, în sala de festivităţi a Centrului eparhial din Timișoara s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ştiinţifice cu titlul „Timp şi istorie în Banatul de câmpie”. Evenimentul a fost organizat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România - filiala Timiş, în colaborare cu Mitropolia Banatului, Consiliul Judeţean Timiş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş şi Şcoala Gimnazială Nr. 16 îTake Ionescu” din Timişoara.

Cea dintâi ediție a sesiunii de comunicări a reunit academicieni, oameni de cultură, cercetători, profesori și reprezentanți ai mai multor instituții administrative și de învățământ din orașul de pe Bega. La lucrări a luat parte și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. Sesiunea a debutat cu lansarea primei ediţii a revistei de specialitate intitulate „Studii şi cercetări istorice bănăţene”, care a fost prezentată de cunoscutul istoric Vasile Dudaş de la Muzeul Banatului din Timişoara. Apoi au urmat comunicările în plen susţinute de profesori de istorie din mediul universitar şi preuniversitar, profesori de religie şi de limba română. „Istoria este cartea de căpătâi a unui neam, întrucât aici sunt așezați unul după altul ctitorii unui neam. Dacă nu avem o temelie sănătoasă a învățăturii noastre, pe ce clădim noi viitorul unei nații dacă nu pe istoria și pe viețile înaintașilor noștri? În contextul acestui simpozion au fost puși în lumină mai mulți bărbați care au fost luminători ai poporului din această parte de țară. Au fost amintiți dascăli din secolul al XIX-lea care au întocmit manuale școlare, atât de științe exacte, cât și de religie. S-a scos în evidență rolul Bisericii, care a gestionat în bună parte problemele învățământului românesc din acea perioadă. S-a vorbit despre interzicerea unor manuale românești, când deasupra acestei părți de țară erau alte coroane, și totuși, dascălii au rămas acele cărți vii pe care n-au putut să le interzică nimeni”, a menționat Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Ioan.

„Religia în şcoala românească”

În partea a doua a întâlnirii, a avut loc o masă rotundă cu tema „Religia în şcoala românească”, moderată de domnul profesor Mihai Pârvulescu, directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 16 „Take Ionescu” din Timişoara, la care au participat profesori, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, ai Consiliului Judeţean Timiş şi mai multe personalităţi din mediul academic şi universitar timişorean. îAm fost plăcut impresionat să aud argumente în favoarea orei de religie venite din partea părinților care observă schimbările aduse în viața copiilor de educația religioasă. Au fost mărturii sincere care subliniau dorința copiilor de a pune în practică cele învățate la ora de religie despre milostenie, despre iertare, despre iubirea aproapelui ș.a.m.d. Iată că sămânța aceasta divină a Evangheliei semănată în inimile curate ale copiilor lăstărește. Așadar, unde să semănăm astăzi cuvântul lui Dumnezeu, dacă nu în cele mai curate inimi pe care le are neamul românesc astăzi, pruncii”, a mai precizat Mitropolitul Banatului. În urma discuțiilor, Societatea de Științe Istorice din Banat va trimite o comunicare oficială Ministerului Educației referitoare la importanța educației religioase în învățământul românesc. „Am ales această tematică pentru că este știut faptul că ora de religie din școală a avut și are un rol deosebit în educația moral-civică a elevilor. Din păcate, așa cum se știe, au existat voci care au încercat să demonstreze că în școala românească religia nu își găsește locul. Părinții elevilor și-au exprimat opinia foarte clar în această privință, arătând că religia este absolut necesară în educarea tinerei generații. Prin această masă rotundă pe tema «Religia în şcoala românească» am căutat să scoatem în evidență necesitatea religiei în școală și în viața fiecăruia dintre noi. În urma discuțiilor avute, vom trimite Ministerului Învăță­mân­tului, din partea Societății de Științe Istorice din Banat, o comunicare oficială referitoare la însemnătatea orei de religie în învățământul nostru românesc”, a declarat profesorul Mihai Pârvulescu.