„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Lansare de carte despre istoria orașului Caransebeș
În contextului Centenarului Marii Uniri, lansarea volumului despre eliberarea orașului Caransebeș în 1919, la care au participat numeroase personalități, pune în lumină un capitol esențial din viața municipiului, înfăptuit cu jertfa neprețuită a luptătorilor români care au făcut posibile realizările și dezvoltarea de mai târziu a urbei bănățene.
La împlinirea unui centenar de la instaurarea administrației românești în Banat, volumul „Orașul Caransebeș în anul dezrobirii sale: 1919”, sub penița profesorului Constantin Brătescu, a fost dezbătut în cadrul unei lansări desfășurate joi, 18 iulie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Municipiului Caransebeș.
Episcopia Caransebeșului, în colaborare cu Primăria Municipiului Caransebeș și Casa de Cultură „George Suru” din municipiul de pe Timiș și Sebeș, a organizat joi, 18 iulie, începând cu ora 18, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Municipiului Caransebeș, lansarea volumului intitulat „Orașul Caransebeș în anul dezrobirii sale: 1919”, al cărui autor este profesorul Constantin Brătescu, care a subliniat importanța evenimentului istoric sărbătorit anul acesta, dar și principalele aspecte care au condus la înfăptuirea dezideratului bănățean:
„Anul acesta, Banatul trăiește un eveniment deosebit, cu adevărat unul istoric, echivalent al celui petrecut la 1 Decembrie 1918 pentru Ardeal, Maramureș și Crișana. Cu întârzierea de rigoare, abia în vara anului 1919, datorită hotărârilor Conferinței de Pace de la Paris, și datorită eforturilor diplomatice ale Guvernului României și cele ale Consiliului Dirigent, și Banatul se va uni cu România. Cartea pe care eu am dedicat-o acestui eveniment este circumscris tuturor evenimentelor din anul 1919, cuprinzând nu doar momentul intrării trupelor române în Banat, ci și aspecte ale administrației, de altfel, una foarte complicată, ale învățământului, ale vieții culturale, și, în final, cel al alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, când Caransebeșul a trimis trei parlamentari în primul Parlament al României Mari, și anume episcopul Miron Cristea, senator de drept, Filaret Musta, senator în circumscripția Caransebeș și Iosif Traian Badescu, ales deputat în cercul Orșova”.
Reprezentantul Episcopiei Caransebeșului
La eveniment, au luat parte părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului, preoți slujitori la parohiile din municipiu, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, dr. Ovidiu Laurențiu Roșu, directorul Serviciului Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, general (r) Cristian Dinulică și alți oameni de cultură din municipiu.
„Episcopia Caransebeșului a avut onoarea ca prin editura Episcopiei să pună sub tipar această lucrare importantă pentru Banatul Montan, importantă pentru Caransebeș. Este o lucrare care ilustrează jertfele tuturor celor care s-au implicat pentru ca administrația românească să se instaureze în Banat, pentru ca cetățenii din Banat să dobândească un sens românesc, iar această lucrare surprinde pe deplin evenimentele anului 1919. Fără îndoială că cele 11 capitole, însoțite de cele 25 de ilustrații sunt structurate în așa fel încât cititorul să poată parcurge în filele acestei lucrări o pagină de istorie concentrată, pe de-o parte, și foarte articulată, pe de altă parte. De aceea, noi considerăm că această lucrare este importantă nu doar pentru cetățenii de rând ai Banatului, ci și pentru alți istorici”, a subliniat pr. arhim. Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului.
Evenimentul a fost organizat, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, în anul împlinirii Centenarului bănățean, pentru a marca astfel instaurarea administrației românești în Banat și, implicit, în Caransebeș, volumul dezvăluind contextul, sub toate aspectele sale, dezrobirii orașului de pe Timiș și Sebeș de influența străină.