Misiune și mărturisire în presa scrisă

La data de 15 aprilie 1990, îndată după Revoluţia din decembrie 1989, apărea la Timişoara o nouă publicaţie eparhială intitulată „Învierea”. Multă vreme, Eparhia Timișoarei, ca şi toate celelalte din ţară, a suferit de pe urma faptului că nu putea să aibă o publicaţie eparhială proprie şi liberă care să redea activităţile din cadrul Bisericii, de asemenea articole şi poezii religioase pentru credincioşii eparhioţi.

Tradiţia tipăriturilor religioase locale este mai veche în partea locului, amintind numai de revista „Biserica bănăţeană” şi de publicaţia eparhială „Foaia diecezană”, care apăreau la Timişoara şi la Caransebeş. După „reorganizarea” vieţii bisericeşti bănăţene, Eparhia Timişoarei, contopită cu cea a Caransebeşului, a putut să editeze revista „Mitropolia Banatului” şi almanahul anual intitulat „Îndrumător bisericesc, misionar şi patriotic”, ambele aflate atunci sub atenta supraveghere a autorităţilor, dar care chiar şi aşa au suplinit un gol în ceea ce priveşte literatura teologică de la noi.

15 aprilie 1990, apariția primului număr al publicației

Schimbările democratice de după anul 1989 au creat Bisericii posibilitatea reorganizării sub toate aspectele, implicit cel legat de mass-media. Aşa a apărut ideea ca Eparhia Timişoarei şi Caransebeşului de atunci să editeze o foaie care să cuprindă articole religioase şi culturale, poezii şi informaţii de actualitate din viaţa Bisericii. Primul număr în format de patru pagini a apărut la data de 15 aprilie 1990, chiar de Sfintele Paşti din acel an, fapt care a şi creat o legătură între ideea apariţiei, titlul foii, prăznuirea Sfintelor Paşti şi nu mai puţin revoluţia care, începută fiind la Timişoara, a adus o înviere mult aşteptată a credinţei şi societăţii româneşti. Iată ce spunea vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu în editorialul primului număr al „Învierii”: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, în Decembrie 1989 s-a produs minunea care a prăbuşit tirania şi a redat ţării, inclusiv Bisericii, libertatea şi demnitatea după care jinduia întreaga suflare. Momentul revoluţiei a însemnat un fel de înviere, pentru că, întocmai învierii lui Iisus, ne-a readus la lumină şi la viaţă după peste 40 de ani de mizerie materială şi morală, de întuneric şi moarte. Hristos Domnul care este «învierea şi viaţa» (Ioan 11, 25) ne-a ajutat încă o dată să înviem şi să ne recâştigăm viaţa datorită sacrificiului celor care, cu piepturile goale, au înfruntat puştile şi tancurile dictaturii. În condiţiile noi de viaţă de care ne împărtăşim azi, este posibil să reînnodăm firul tradiţiei şi să pornim la editarea foii religioase căreia acum îi spunem «Învierea», atât pentru rezonanţa pe care o are în conştiinţa noastră scularea din morţi a Domnului nostru Iisus Hristos, cât şi pentru că primul număr se leagă cronologic de praznicul Învierii Domnului. Am dori apoi ca foaia noastră purtând numele «Învierea» să ne aducă mereu aminte că precum în anul de acum creştinii tuturor confesiunilor prăznuim Paştile împreună la aceeaşi dată - lucru ce nu se întâmplă decât din când în când -, tot astfel se cuvine să trăim mereu în unitate, lăsând de-o parte orice ne-ar putea despărţi sau învrăjbi” („Învierea”, an I, nr. 1, p. 1).

Primii redactori și colaboratori

Revenind la primele numere ale foii „Învierea”, trebuie să amintim că ele au fost redactate sub directa îndrumare a chiriarhului, ajutat în principal de doi oameni inimoşi care nu mai sunt astăzi printre noi. Este vorba despre vicarul administrativ de atunci, preotul Ilie Maier, şi de parohul bisericii din Iosefin, preotul Ioan Olariu. Iată ce scriau aceştia, în numele comitetului de redacţie, în primul număr al foii „Învierea”, sub titlul „Foaia noastră”: „Consiliul eparhial provizoriu întrunit în şedinţa din 20 martie 1990 a hotărât editarea bilunară a foii religioase «Învierea», care să cuprindă probleme specifice Bisericii noastre bănăţene, astfel încât, într-o formă şi exprimare lesne de înţeles, să răspundă cerinţelor în cele ale credinţei şi practicii vieţii religioase, potrivit poruncii lui Hristos. (...) Rugăm pe Hristos Cel înviat să binecuvânteze şi să lumineze calea «Învierii»“. Dintre colaboratorii entuziaşti din primii ani ai „Învierii” amintim pe Episcopul-vicar de atunci Daniel Ciobotea (actualul Patriarh al Bisericii noastre), protopopul Marcu Bănescu, preotul profesor Nicolae Neaga, preotul profesor Nicolae Achimescu, diaconul profesor Teodor Damşa, profesorul Alexandru Belu şi alţii.

Suplimente ale publicației

La scurt timp de la apariţie, publicaţia „Învierea” s-a îmbogăţit cu un supliment intitulat „Tineretul ortodox”, editat de tinerii din ASCOR şi Liga Tineretului Ortodox. Apoi, de-a lungul anilor au apărut şi alte suplimente, cum ar fi: „Logos”, editat de Facultatea de Teologie, „Stânca vieţii”, editat de Asociaţia Oastea Domnului, „Filocalia”, editat de Liga Tineretului Ortodox, „Studenţimea ortodoxă”, editat de ASCOR, şi „Femeia ortodoxă”, editat de Societatea Femeilor Creştin Ortodoxe. În ultimii ani apare și „Suplimentul catehetic”, cu un cuprins variat și util profesorilor de religie și persoanelor dedicate catehezei în Biserică.

Un nou format, de la publicație la revistă

În evoluţia calităţii grafice a foii, un moment important s-a produs la 15 aprilie 2003, când „Învierea”, denumită de atunci „publicaţie”, a început să apară într-o nouă grafică, iar paginile 1 şi 4 să fie tipărite color. În cuvântul „din partea redacţiei” tipărit atunci se spunea: „Sărbătorim astăzi 13 ani de la apariţia primului număr al foii «Învierea» editată de eparhia noastră. Sub raport grafic, al formatului şi al numărului de pagini, foaia a rămas în anii care au trecut fidelă tradiţiei. Din punctul de vedere al conţinutului însă au fost permanentizate anumite rubrici, cum ar fi: editorialul, rubrica de tâlcuiri din Sfânta Scriptură a părintelui Nicolae Neaga, precum şi rubricile «Crâmpeie din cotidian» şi «Din viaţa Bisericii». Comitetul de redacţie întrunit la data de 14 februarie a.c. a decis că este momentul unor schimbări în grafica foii, dar şi în conţinutul acesteia”. La 1 iulie 2012 apărea primul număr - de acum înainte lunar - al revistei eparhiale „Învierea”, în format A4, color, la 28 de pagini.

Număr jubiliar

Au trecut aşadar 25 de ani de la apariţia primului număr al „Învierii”. Cu binecuvântarea noului nostru chiriarh, Înalt­preasfințitul Mitropolit Ioan, a apărut deja un număr jubiliar al revistei (iulie-august 2015), în care semnează mesaje și articole ierarhi, profesori, clerici, monahi și credincioși colaboratori de-a lungul timpului la apariția revistei. Ne-am bucurat de colaboratori valoroși până acum, de mai aproape sau de mai departe, care s-au ostenit să ne trimită contribuţiile proprii, pentru care le suntem recunoscători şi pe care îi mai aşteptăm cu alte contribuţii în viitor. Un cuvânt de recunoştinţă adresăm apoi tuturor redactorilor care s-au ostenit până acum la apariţia publicaţiei noastre eparhiale, dar şi celor care, la sediul editurii şi tipografiei „Partoș”, se străduiesc să tipărească în condiţii optime revista „Învierea”. Cu toate piedicile datorate unei societăți în care presa online câștigă tot mai mult teren în bătălia cu cea tipărită, revista „Învierea” își continuă misiunea sa specifică în slujba cuvântului scris din Biserica noastră dreptmăritoare.