Parohia Ortodoxă Română Birda. Istorie și viață bisericească

Una din parohiile Arhiepiscopiei Timişoarei cu o bogată activitate pastoral- misionară este Birda, o localitate mică, dar cu oameni iubitori de Hristos şi Biserica Sa. Aici sunt desfăşurate numeroase activităţi cu tinerii, dar şi evenimente culturale, precum lansări de carte, simpozioane științifice locale, concerte de colinde şi alte activități religios-culturale.

Parohia Ortodoxă Română Birda face parte din Protopopiatul Ortodox Român Deta. Este o parohie rurală compusă din 271 familii și 751 de credin­cioși, având biserica parohială cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” în comuna Birda și filială, capela „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Sîngeorge.

Comuna Birda este așezată în apropierea valului roman, în documentele istorice medievale fiind menționată abia la finele epocii turcești (1690), când este consemnat de Marsigli sub denumirea de Birda (în districtul Bocșa). În Conscripția din anul 1717 este reluat oiconimul Birda, precizân­du-se că satul a fost format din 80 de locuințe și arondat districtului Ciacova. Harta lui Griselini relevă numele Birde.

Comuna Birda este situată în partea de sud-est a județului Timiș și se învecinează cu orașul Gătaia și comunele Tormac, Voiteg, Opatița și Denta. Celelalte sate aparținătoare (Sîngeorge, Berecuța și Mănăstire) sunt situate la sud de centrul de comună, fiind înșiruite de-a lungul râului Bârzava.

În Birda au sosit coloniști germani din Liebling și Șemlacu Mic. Motivul plecării acestora din satele de baștină l-au reprezentat, se pare, suprapopularea și lipsa terenului agricol. Prima familie de șvabi a ajuns la Birda în anul 1839. Administrativ, Birda împreună cu celelalte așezări componente au fost ani buni sate aparținând când de Voiteg, când de Gătaia. În anul 2004 Birda a devenit comună de sine stătă­toare.

Structura economică a acestor localități se aseamănă cu celelalte așezări din zona de câmpie. Principala ramură a economiei o reprezintă agricultura și creșterea animalelor.

În perioada comunistă s-au dezvoltat întovărășirile sub forma GAC și apoi CAP. În ultimii ani ai acestei perioade, pe raza comunei s-a ridicat un complex de îngrășare a porcilor devenit ulterior Comtim. Aceste avantaje ale locului au dus la colonizarea satului. Au apărut cu acest prilej: ardeleni, moldoveni, olteni, care alături de puținii băștinași reprezintă astăzi populația comunei. Viața bisericească a românilor ortodocși este atestată din cele mai vechi timpuri.

Un rol deosebit l-a avut în această privință Mănăstirea Săraca de la Șem­lacu Mic, l-a rându-i rod al ostenelilor românilor din satele învecinate ei.

De altfel, cele mai vechi acte bisericești le avem în arhiva parohială încă din 1851. Birda avea la jumătatea secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, căreia Mitropolitul Gheorghe Popovici i-a dat în 1748 un antimis, fiind sfințită la 13 august 1779 de Episcopul Moise Putnic. De la acea biserică, demolată în 1881, s-a ridicat cea de zid și lemn. Această biserică a fost demolată și cea actuală a fost ridicată în 1911 de Matei și Petru Wolf din Timișoara.

Noua biserică cu hramul „Naș­terea Maicii Domnului” a fost terminată la 20 mai 1912. Biserica a fost construită din cărămidă arsă, legată cu mortar din nisip și var, a fost acoperită cu tablă galvanizată și pardosită cu piatră.

Pictura bisericii a fost realizată în 1925 de către pictorul Filip Matei: „Contract […] Întreprinzătorul D-l Filip Matei a început pictarea bisericii de la 21 Iulie 1925, și a termina toate lucrările de pictură până la 26 Octombrie 1925”.

Arta de a picta a lui Filip Matei era de manieră tradiţională, aşa cum se zugrăveau bisericile în trecut, respectând regulile iconografiei ortodoxe şi acordând o importanţă mare coloritului de imagini, ca să placă oamenilor de la ţară şi să le inspire un sentiment religios.

De-a lungul timpului au slujit: Ioachim Luchici (†1870); Ale­xandru Stoianovici (1871-1880); Gheor­ghe Lupșa (1880-1883); Ioan Ionescu (1883-1897); Ioan Mărgineanțu (1897-1943), Valeriu Mărgineanțu (administrator 1944); Iacob Arvinte (1944-1950); Ioan Halas (administrator 1950- 1951); Florin George (1951-1972); Ioan Cibian (1972-1979); Mihai Stoichescu (1979-1984); Ioan Sucineanțu (1984-1990); Marian Petrescu (1990-1999); Ionel Maftei (1999-2011) și Valentin Bugariu (2011-prezent).

Viaţa religioasă astăzi

Astăzi, parohia, pe lângă slujirea liturgică și pastorală, se implică în educația religioasă a tinerilor prin programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”. În cadrul acestuia au fost organizate: medalioane omagiale și comemorative, lansări de carte, simpozioane științifice locale, concerte de colinde, alte activități religios-culturale: Ziua Femeii, Ziua Bibliei ș.a.

Parohia editează o revistă parohială trimestrială intitulată „Arhanghelul”. Revista a cunoscut o apreciere în Biserica locală.

Sub aspect filantropic, se organizează câteva manifestări cu scop comercial: expoziție de icoane pe sticlă cu vânzare și alte obiecte (mărțișoare, felicitări de Ziua Mamei, coșuri de nuiele, prăjituri de post) cu vânzare, pachete de Crăciun care sunt dăruite copiilor și persoanelor defavorizate.