Protopopul Andrei Ghidiu, distins slujitor și om de cultură

Protopopul Andrei Ghidiu (1849-1937) - profesor, teolog, istoric şi om politic, s-a născut la puțin timp după încheierea acțiunilor revo­luționare ale perioadei paşoptiste, la 15 ianuarie 1849, în localitatea Deda din județul Mureș, comitatul Turda Superioară, din părinţii Teodor şi Cătălina, naş fiindu-i Ioan Vindireu. A fost botezat de către preotul Teodor Matei. Clasele primare le-a urmat la şcoala din Deda, continuate la cea din Reghin.
A urmat cursurile la Gimnaziul românesc de la Blaj, iar apoi pe cele ale Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu, pe care le-a încheiat în anul 1873. Și-a continuat apoi studiile la universitățile din Viena și Leipzig, în perioada 1874-1878. La revenirea în țară a fost hirotonit preot și func­ționează ca profesor de teologie la Ca­ransebeș. În anul 1883 a fost numit protopop al Oraviței, unde va rămâne până în 1888, când va fi transferat pe aceeași funcție bisericească la Caransebeș. La Institutul Teologic-Pedagogic a predat metodica, stilistica, pedagogia, catehetica, omiletica, pastorala, dreptul public și privat, economia, liturgica și limba română. Ales președinte al Despărțământului Astrei din Caransebeș, Andrei Ghidiu s-a manifestat ca un înflăcărat susținător al activității cultural-artistice.
Un sprijin aparte l-a acordat Societății Române de Cântare și Muzică din Caransebeș, reuniunilor de femei și celor ale învățătorilor. Dornic să salveze patrimoniul cultural românesc din zonă, a strâns majoritatea cărților vechi, valoroase, îndeosebi pe cele din bisericile aflate în protopopiatul pe care îl păstorea. Volumele au fost apoi trimise Bibliotecii Academiei Române din București. Dovedindu-se un bun și extrem de activ patriot, el se va implica cu însuflețire în acțiunile premergătoare Marii Uniri. De asemenea, s-a arătat interesat și de educația muzicală din școli, mai precis de activitatea corală. A continuat într-un fel o veche preocupare a lui Ștefan Velovan, pe când acesta din urmă conducea Societatea Română de Cântări și Muzică din Caransebeș, cerând „școlirea cântăreților”. Ca delegat al Sfatului Național Român al Cercului Caransebeș, a prezidat numeroase adunări naționale ale românilor și a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. Preotul Andrei Ghidiu a avut și o susținută activitate publicistică. A trecut la Domnul în ziua de 2 noiembrie 1937, în orașul pe care l-a iubit atât de mult, Caransebeș. Prin activitatea de peste cinci decenii în slujba lui Dumnezeu şi a semenilor a rămas pentru credincioşii Caransebeşului un important reper spiritual, şi om de cultură, în amintirea căruia, astăzi, cei vârstnici fac o plecăciune iar cei tineri rămân impresionaţi.