„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
„Serile patrimoniului”, la Timișoara
Miercuri, 23 ianuarie, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Timiș a dat startul pe anul 2019 noii ediții a programului cultural „Serile patrimoniului”.
„Scopul nostru a fost acela de a face ca publicul din Timișoara să cunoască poveștile zonei și să își dea seama că patrimoniul - fie că vorbim despre cel arhitectural, arheologic, industrial sau chiar gastronomic - nu este o chestiune abstractă, care nu îi privește decât pe specialiștii din domeniu. Dimpotrivă, este un bun al nostru, al tuturor, parte a identității noastre, și deci suntem datori să îl cunoaștem și să îl protejăm. Proiectul «Serile patrimoniului» s-a bucurat de un mare succes anul trecut, am putea spune chiar neașteptat, fapt pentru care am decis să îl continuăm și în 2019”, a transmis Victor Bunoiu, consilier în cadrul DJC Timiș.
Subiectul primei întâlniri din acest an a fost „Începuturile stăpânirii habsburgice în Banat - imaginea cartografică a provinciei”. A conferențiat istoricul Josef Wolf de la Institutul de Istorie şi Geografie Regională a Şvabilor Dunăreni din Tübingen. Întâlnirea a fost precedată de un tur ghidat în expoziția „Hartă şi teritoriu. România în cartografia europeană, sec. XV-XIX”, de la Muzeul Banatului. „Începuturile stăpânirii habsburgice în Banat sunt strâns legate de percepţia schimbată a administraţiei centrale şi provinciale a spaţiului geografic şi teritorial-politic.
Cartografierea ţării a constituit un element esenţial al practicii de guvernare. În centrul atenţiei stă procesul de cunoaştere a spaţiului luat în stăpânire, de către militari, administraţie, topografi şi ingineri în perioada timpurie a stăpânirii habsburgice (1716-1739). O atenţie deosebită este acordată primei hărţi topografice manuscrise a Banatului (1717), aflată în colecţia dr. Ovidiu Şandor, şi hărţii generale manuscrise elaborată în anii 1723-25 (aşa-numita Hartă a lui Mercy)”, a menționat istoricul Josef Wolf.


