Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Banat Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, sărbătorită de arădeni

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, sărbătorită de arădeni

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Banat
Un articol de: Protos. Iustin Popovici - 09 August 2017

Luni, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica ,,Sfântul Simeon Stâlpnicul” a Mănăstirii Arad-Gai. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a prezentat viaţa Sfintei Teodora, mireasă a lui Hristos, pe care a odrăslit-o pământul binecuvântat al Moldovei, născută pe la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători-Neamţ, din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Dumnezeu. Totodată, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul le-a îndemnat pe vieţuitoarele Mănăstirii Arad-Gai să urmeze exemplul de vieţuire al Sfintei Teodora în rugăciune, smerenie şi nevoinţă duhovnicească. La finalul Sfintei Liturghii au fost binecuvântate prinoasele aduse în cinstea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla.

Mănăstirea Arad-Gai a fost ridicată între anii 1760 şi 1762 de Episcopul Sinesie Jivanovici, servind ca reședință episcopală de vară. În 1988, în incinta Mănăstirii Gai a fost adusă o bisericuță de lemn din secolul al XVIII-lea, iar în anii următori au fost ridicate paraclisul de vară și un corp de chilii. Atât biserica veche de piatră, cât și cea de lemn sunt monumente istorice. Muzeul eparhial din incinta mănăstirii are o valoroasă colecție de artă: icoane pe lemn din secolul al XVII-lea, icoane pe sticlă de meșteri țărani ardeleni, carte rară, multe cu valoare de patrimoniu, manuscrise, obiecte de cult.