Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit în Banat

Cu prilejul sărbătorii Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Daniil, Episcop Locțiitor al Episcopiei Daciei Felix, a fost prezent în mijlocul obștii monahale de la Timișeni-Șag, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Timotei a poposit în mijlocul credincioșilor de la Catedrala Veche din Arad, iar Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a oficiat Sfânta Liturghie la Așezământul social-monahal „Țara Almăjului”.

De praznicul Tăierii Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în 29 august, Mănăstirea Timişeni-Şag, din cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei, şi-a serbat hramul, în prezența unui număr mare de credincioși veniți din toate colțurile Banatului. Programul slujbelor închinate cinstirii Sfântului Ioan Botezătorul s-a des­fă­șurat după rânduiala îndătinată, cu Vecernia sărbătorii, urmată de Litie, Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, Utrenia și Sfânta Liturghie de la ora 2:00 dimineața.

Din încredințarea Înaltprea­sfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Sfânta Liturghie din ziua praznicului a fost oficiată de către pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, alături de un ales sobor de preoți și diaconi de la catedrala mitropolitană, de la parohiile din eparhie și din țară, în prezența Preasfințitului Părinte Daniil, Episcop Locțiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix.

În cuvântul arhieresc rostit, Preasfințitul Părinte Daniil a explicat ce reprezintă hramul unei mănăstiri. „Hramul unei mănăstiri, biserici sau catedrale reprezintă o fântână săpată și zidită cu Piatra Cea din capul unghiului, Care este Iisus Hristos. Pentru ca noi să ne putem adăpa cu apa cea vie a harului și a cuvântului lui Dumnezeu din fântâna hramului, se cuvine ca noi toți să coborâm în adâncul fântânii hramului. Acesta este cea mai importantă sărbătoare a unui așezământ creștin-ortodox. Venirea la hram înseamnă căderea cu fața la pământ, precum Avraam înaintea Teofaniei de la Stejarul din Mamvri; suirea cu Sfântul Ilie pe Carmel și calitatea de martor, precum a israe­li­ților la pogorârea focului din cer, pentru că flacăra vie se coboară din cer peste această mănăstire, prin rugăciunea sfântului ocrotitor, a Sf. Ioan Botezătorul. De aceea, într-o lume ca cea de azi, plină de irozi, iroadiade și salomei, suntem che­mați și invitați la un astfel de hram, cum este Taierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, de la Sfânta Mănăstire Timișeni-Șag, din inima Banatului”, a spus Prea­sfințitul Daniil.

Pentru credincioșii bănățeni cinstirea Sf. Ioan Botezătorul este un ales moment duhovnicesc, în care comuniunea frățească reprezintă o afirmare a Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, prin participarea la sfintele slujbe alături de obștea monahală a mănăstirii, condusă de stavrofora Casiana Șimon.

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, la Catedrala Veche din Arad

Cu prilejul sărbătorii Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, luni, 29 august 2016, Înalt­prea­sfințitul Arhiepiscop Timotei a poposit în mijlocul comunității credincioșilor de la Catedrala Veche din Arad. Împreună cu soborul părinților slujitori de la această parohie, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Slujirea Înalt­preasfințitului Părinte Arhiepiscop a fost legată de faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul catedralei istorice a Aradului.

Cuvântul de învățătură al chiriarhului a fost pus sub titlul ,,Cale tainică“ (în baza pericolelor scripturistice ale sărbătorii: Fp. Ap. 13; Marcu 4), adică sfârșitul uneia pământești și începutul alteia cerești, o misiune împlinită și o istorie începută. Chiriarhul a vorbit despre viața Înaintemergătorului închinată gătirii căii Domnului, predica sa până la jertfă privind îndreptarea vieții spre părtășia cu Domnul pentru întemeierea pe pământ a Împărăției lui Dumnezeu și, totodată, în evlavia ortodoxă, încheierea anului bisericesc cu mulțumire și rugăciune pentru căile viitorului. Pentru cinstirea Sfântului Înaintemergător și Botezător Ioan a fost scoasă și pusă la închinat o părticică din sfintele sale moaște, aflată în vistieria Catedralei Vechi. Biserica îl cinstește de fiecare dată în această zi pe Botezătorul Mântuitorului, prin post și rugăciune.

Așezământul social-monahal „Țara Almăjului” și-a sărbătorit hramul

La sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Așe­zământul social-monahal „Țara Almăjului” și-a prăznuit hramul. Cu acest prilej, Prea­sfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caran­sebeșului, a poposit în mijlocul obștii monahale și a sfințit Altarul de vară din curtea mănăstirii, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi și în prezența unui număr mare de credincioși și pelerini. La final a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii mutați la Domnului, dar și pentru românii ce și-au pierdut viața în urma cutremurului din Italia.

„Este foarte important că, astăzi, noi toți am lepădat toată grija cea lumească și am venit aici, adunându-ne în jurul acestui Altar de vară, pentru a binecuvânta numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, să ne rugăm pentru pacea a toată lumea și pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici. Ne-am rugat astăzi pentru toți credincioșii care sunt de față, dar și pentru cei care, din binecuvântate pricini, s-a întâmplat să nu fie aici. Ne rugăm la fiecare Liturghie pentru cei bolnavi, pentru cei care zac pe patul de suferință în aziluri și spitale. Ne rugăm pentru pelerini, pentru cei care călătoresc cu gândul la Dumnezeu. Ne-am rugat, așa cum ne rugăm la fiecare Sfântă Liturghie, pentru poporul cel binecredincios și pentru tot clerul care se roagă și săvârșește Dumnezeiasca Liturghie în bisericile și mănăstirile noastre. Credincioșii s-au ostenit mai mult decât noi astăzi, pentru că au venit de dimineață și și-au asumat să rămână până la sfâr­șitul slujbei, în plin soare. Răsplata cre­dincioșilor va fi mai mare și plata multă, în ceruri”, a subliniat Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, în cuvântul de învățătură.

Piatra de temelie a acestui așezământ mănăstiresc a fost pusă la 22 septembrie 2013 de către Preasfințitul Părinte Lucian, reînviind astfel în acest loc tradiția monahală întreruptă în jurul anului 1459, când apare pentru ultima dată aici o mănăstire de călugări, distrusă probabil la una dintre incursiunile străine de neam și credință din zonă, așa cum reiese dintr-un act păstrat în Arhivele Naționale din Budapesta.

Actualul aşezământ, aflat în centrul geografic al Văii Almăjului, a luat fiinţă din dorinţa şi dragostea unor credincioşi almăjeni de a avea în mijlocul lor o vatră monahală, dar şi un centru social, unde rugăciunea să fie împletită cu ajutorarea semenilor nevoiaşi şi în suferinţă. În incinta aşezământului vor funcţiona şi un cămin pentru persoane vârstnice şi nevoiaşi, și un centru pentru tineret, unde vor fi desfăşurate acţiuni educative, culturale, spirituale şi tabere.