„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Slujirile ierarhilor din Mitropolia Banatului de praznicul Bobotezei
Duminică, 6 ianuarie, când în Biserica Ortodoxă se sărbătorește Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, credincioșii bănățeni sunt așteptați în bisericile și mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Banatului, pentru a participa la Sfânta Liturghie și la slujba Aghesmei Mari. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, va săvârși Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din capitala Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va liturghisi la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Arad, iar Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va săvârși dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș. La această sărbătoare, prima din noul an civil, în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe din țară se va oficia Sfințirea cea mare apei, numită așa tocmai pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan, printr-o îndoită invocare a Sfântului Duh în cursul rugăciunii de sfinţire.
Spre deosebire de Agheasma mică, Agheasma Mare, adică apa sfinţită de la Bobotează, are, într-o măsură cu mult mai mare, putere sfinţitoare şi tămăduitoare. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust ca şi când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit şi Agheasmatar, şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfinţită se stropesc persoanele şi lucrurile care trebuie exorcizate, curăţite sau sfinţite. Se întrebuinţează, de pildă: la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durerea de cap, la rânduiala de curăţire a fântânii spurcate, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la vasul cel spurcat, la ţarinele (holdele), viile şi grădinile bântuite de lăcuste şi gândaci, la sfinţirea crucii şi a troiţei, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor bisericeşti ş.a.m.d.
Fiecare creştin sau fiecare casă trebuie să ia din agheasma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Conform rânduielilor bisericești, credincioşii beau din Agheasma Mare timp de 8 (opt) zile consecutiv, începând din Ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. Agheasma Mare se ia pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau la marile sărbători, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtăşim.